A doua explozie de la Cernobil, un secret bine pastrat

"Vasili Nestorenco,
expert fizician"

Eduard Ovidiu Ohanesian

STRAMUTATI. Nici picior de om pe o raza de 30 de kilometri in jurul centralei

Mai bine de 20 de ani, autoritatile fostelor tari sovietice si Occidentul au ascuns adevarul. La Cernobil se putea produce in orice moment a doua explozie. O bomba de 10 ori mai puternica decat Hirosima, care ar fi pulverizat jumatate din Europa si ar fi facut-o nelocuibila. Oficialitatile sovietice erau total nepregatite. Apa turnata de pompieri in primele ore de la dezastru s-a adunat sub stratul de beton care sustinea miezul reactorului. La o adancime de 14 metri sub pamant, ardea un amestec de 195 de tone de grafit si combustibil nuclear. Pentru a stopa norul radioactiv, au fost turnate in crater, la repezeala, 6.000 de tone de nisip si acid boric. Nu au facut decat sa creasca temperatura. Daca magma fierbinte se infiltra si intra in contact cu apa, se putea declansa o a doua explozie mult mai devastatoare. Specialistii au calculat ca aceasta ar fi avut intre trei si cinci megatone. Ar fi sters de pe fata pamantului totul pe o raza de 320 de km de Cernobil. Europa n-ar mai fi putut fi locuita.

Magma radioactiva se putea scurge in apa freatica

REACTORUL NR. 4. Ruinele ascund o bomba cu ceas de zece ori mai puternica decat Hirosima

La Moscova s-au luat masuri de urgenta. In capitala Ucrainei, Kiev, si in orasele apropiate erau pregatite trenuri cu mii de vagoane, pentru evacuarea populatiei. Un batalion de pompieri a extras apa de sub reactor. Generalul de aviatie Nikolai Antocikin a condus operatiunile aeriene. Pilotii elicopterelor au aruncat peste 2.400 de tone de plumb in reactor. Sase sute de piloti au fost contaminati, toti si-au pierdut viata. Incendiul acoperit nu s-a stins. O delegatie de tehnicieni de la Institutul Kurciatov au gaurit camasa reactorului nr. 4 si au constatat ca magma nucleara se infiltrase prin beton si ameninta sa contamineze panza freatica. "Pe noi ne ingrijora cel mai tare gandul ca toata magma s-ar fi scurs in panza freatica subterana, care ar fi poluat raul Pripiat si apoi Niprul, iar orasul Kiev... Ar fi fost sfarsitul", povesteste ultimul presedinte sovietic Mihail Gorbaciov.

13 metri pe zi

"BIOROBOTII". Eroii fara nume ai Uniunii Sovietice

"LICHIDATORII". 500 de mii de soldati pe frontul de la Cernobil

Mai 1986. Au fost adusi mineri din regiunea Toula - Rusia, 1.000 de km distanta de Cernobil. Sarcina lor a fost sa construiasca un tunel de 150 de metri si o camera de 30/30 m sub reactor, unde avea sa fie plasata o instalatie de racire. Zece mii de mineri au lucrat in trei schimburi zi si noapte fara incetare. La o temperatura de 50 de grade si cu un nivel al radiatiilor urias, ei au terminat lucrarea in timp record. Planul era de 13 m pe zi. "Unul dintre noi a inghitit un graunte de nisip si a murit. Se putea intampla oricui", povesteste Andrei Nasonov, miner din Toula. Camera subterana, inalta de 2 m, a fost umpluta cu ciment. Un sfert dintre minerii participanti la sapaturi au murit inainte de 40 de ani. Eroi anonimi ce nu apar in vreo statistica oficiala.

Rachetistii nostri au fost surprinsi de explozie la Kiev

In aprilie 1986, o delegatie militara din Romania se deplaseaza la Minsk. Militarii rachetisti au fost nevoiti sa ajunga la o unitate secreta, aflata in padure, la 11 km de capitala republicii sovietice Belarus. Sovieticii organizasera un curs de specializare pentru rachetele Neva. Institutul de rachetistica sovietic avea clase pentru 5-6 tari din Tratatul de la Varsovia, altele decat Romania. Explozia de la Cenobil i-a surprins pe romani intr-un hotel din Kiev, unde facusera popas. Militarii povestesc ca au fost expusi radiatiilor. Unii dintre ei s-au intors fara par pe cap.

Mii de romani au lucrat In Ucraina imediat dupa accident

Dupa cateva luni de la accidentul nuclear din Ucraina, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, Romania trimite specialisti la Krivoi Rog. In timp ce sovieticii se chinuiau sa stearga urmele dezastrului care a contaminat grav Ucraina si Belarus, se demarau lucrarile unui proiect gigantic, Combinatul de Imbunatatire a Minereurilor Acide Krivoi Rog. Mii de muncitori si ingineri au lucrat la combinat, timp de mai bine de 20 de ani, fara sa beneficieze de vreun spor de contaminare sau de alte forme de protectie. Statul roman a investit peste un miliard de dolari, fara sa recupereze ceva. In prezent, mai avem la fata locului in jur de 100 de muncitori. Se cheltuiesc de la buget un milion de dolari anual.