Dieter Schwarz, patronul şi CEO-ul Lidl şi Kaufland, este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Germania. La un moment dat, Dieter Schwarz era considerat chiar cel mai bogat om din această ţară. Averea fabuloasă a lui Schwarz a fost evaluată recent la 17 miliarde de dolari, însă în urmă cu patru ani era estimată de Bloomberg la circa 22 de miliarde de dolari, ceea ce îl propulsa între primii 30 de miliardari ai lumii. (CITEŞTE ŞI: Un milionar singuratic bântuie prin Bucureşti! Alarmă generală: e blindat, are Rolls şi...)
În ciuda bogăţiei sale, Dieter Schwarz este un om extrem de discret. Pe internet există numai două poze cu miliardarul german, dintre care una alb-negru, singura poză color cu Dieter Schwarz fiind preluată de mai multe site-uri şi publicată în forme diferite.
CANCAN.RO, site-ul nr. 1 din România, a aflat că, deşi este atât de discret, „fantomaticul” miliardar a fost implicat în trecut într-un scandal, în localitatea sa natală, Heilbronn, de lângă Stuttgart. Schwarz a demolat aici o casă construită în 1925, pentru a-şi extinde vastul imperiu, stârnind proteste virulente printre locuitori, care o considerau emblematică pentru arhitectura zonei. Cum respectivul imobil nu ar fi fost declarat monument istoric, iar despre demolarea cu cântec au scris doar câteva ziare locale, scandalul s-a stins până la urmă.
Născut pe 24 septembrie 1939, Dieter Schwarz a moştenit talentul tatălui său la afacerile în retail. După decesul lui Josef Schwarz, în 1977, Dieter Schwarz a preluat afacerea dezvoltată de tatăl său, creând Schwarz Gruppe, un colos ce deţine brand-urile Kaufland şi Lidl. Dieter nu a vrut să folosească numele Schwarz-Markt pentru afacerea sa, din motive evidente: în germană înseamnă „piaţa neagră”. Aşa că a preferat, pentru început, să se folosească de numele fostului partener al tatălui său, Ludwig Lidl. De altfel, a cumpărat cu doar 1.000 de mărci dreptul de a se folosi de numele Lidl.
Singurele detalii care se cunosc din viaţa privată a lui Dieter Schwarz sunt faptul că este căsătorit cu o femeie pe nume Franziska şi că are doi copii.
Potrivit Ziarului Financiar, Dieter Schwarz este unul dintre puţinii miliardari care au decis să îşi crească afacerea ca una de familie, fără să o listeze pe bursă sau să o vândă unui fond de investiţii. Miliardarul german controlează grupul ce îi poartă numele, ce deţine 10.000 de magazine şi are vânzări anuale de peste 80 de miliarde de euro, prin intermediul Dieter Schwarz Stiftung, un “gGmbH” (“srl”) specializat în acţiuni caritabile. Modelul respectiv este legal, însă i-a adus destule critici lui Dieter Schwarz deoarece l-ar scuti de plata unor taxe considerabile în condiţiile în care grupul său donează sume relativ mici către cauze caritabile.
În perioada 2008-2010, compania a donat 70 de milioane de euro pentru cauze precum construcţia unui centru ştiinţific sau a unui campus universitar în oraşul german Heilbronn, unde locuieşte Schwarz. (CITEŞTE ŞI: DECLARAŢII ULUITOARE. Tatăl handbalistului Marian Cozma nu poate uita că fiul i-a fost ucis în Ungaria şi ”explodează” în scandalul Kaufland Odorheiu Secuiesc)
Până la scandalul în care a fost implicat Kaufland în România, cele două brand-uri deţinute de Grupul Schwarz au fost implicate într-un alt scandal în Europa de Est, din pricina unor fonduri de care au beneficiat de la Banca Mondială şi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a se extinde în această zonă a Europei.
Hipermarketurile Kaufland şi Lidl au beneficiat în zece ani de fonduri de aproape 900 de milioane de dolari de la o divizie a Băncii Mondiale şi BERD, pentru extinderea în Europa Centrală şi de Est, lucru care a stârnit din nou critici la adresa gigantului economic controlat de Dieter Schwarz. (CITEŞTE ŞI: Românul refuzat de vânzătoarea de la Kaufland rupe tăcerea: „Singura mea dorinţă a fost să…”)
Jan Czarzasty, profesor la Şcoala de Economie din Varşovia, a declarat că mărimea fondurilor publice primite de Schwarz Group este şocantă. „Peste tot unde deschid magazine ies la suprafaţă poveşti despre condiţiile de muncă. Satisfacţia angajaţilor este în general scăzută… se pare că este modelul de business al Lidl”, a spus Czarzasty.
În Polonia, Lidl a fost ţinta unor proteste repetate din partea angajaţilor. „Suntem suprasolicitaţi, facem o muncă pe care ar trebui să o facă mai mulţi oameni”, afirma un angajat în schimbul de noapte al unui depozit al Lidl.