Daniela Silivaș rupe tăcerea: De ce s-a retras cu adevărat „Zeița de la Seul” din gimnastică, după un moment istoric la Olimpiadă

Una dintre cele mai mari legende ale gimnasticii românești, Daniela Silivaș, a vorbit deschis despre motivele reale care au dus la retragerea sa prematură din sportul de performanță. Multipla campioană olimpică a fost invitata lui Adrian Artene în seria „ALTCEVA CÂNDVA”, unde a făcut o serie de dezvăluiri emoționante.

Performanța ei la Jocurile Olimpice de la Seul din 1988 rămâne una istorică: șapte note de 10 și șase medalii câștigate în tot atâtea probe. Cu trei medalii de aur, două de argint și una de bronz, Daniela Silivaș a devenit una dintre cele mai medaliate gimnaste din toate timpurile. Și totuși, la doar 18 ani, în plină glorie, a ales să se retragă.

CITEȘTE ȘI: Daniela Silivaș, „copila minune” a gimnasticii românești, vorbește despre … Frica teribilă care a urmărit-o toată viața!

Motivul real din spatele retragerii Danielei Silivaș

Daniela a explicat că, odată cu destrămarea centrului olimpic de la Deva, toate gimnastele și antrenorii au fost trimiși la cluburi. Această ruptură, alături de perspectiva de a o lua de la capăt cu alți antrenori, a determinat-o să încheie cariera. Spune că nu s-a gândit dinainte la retragere, dar în acel moment a simțit că este timpul să închidă acel capitol.

Adrian Artene: Vorbeam despre dumneavoastră și despre o carieră absolut impresionantă. De altfel, în momentul în care v-ați retras și s-a speculat mult pe seama motivelor retragerii, s-a spus la un moment dat din cauza unei operații la genunchi, alții au invocat și alte lucruri, după ce v-ați retras, ați mai trăit cu vreun regret, ați purtat vreodată regretul că ar fi trebuit să continuați?

Daniela Silivaș: Nu. Uitându-mă în spate, cred că am știut de atunci că mi-am realizat visurile pe care le-am avut pentru gimnastică. Totuși, retragerea a fost puțin cam bruscă. Da, am avut operație la genunchi de menisc, dar nu a fost o operație foarte grea. Dar în același timp a fost exact după Revoluție, atunci s-au gândit cei din federație că centrul de la Deva era cel vechi, că nu se mai face gimnastică și sportul în complexe sportive și am fost trimise cu toate gimnastele, toți antrenorii la cluburi.

Și atunci mi-am dat seama că totuși era foarte greu să încep cu alți antrenori. Am avut antrenorii de la lot pentru șapte ani care mă știau, care eu știam, mă înțelegeau și să încep de la zero cu alți antrenori și după operație, am zis că e timpul să mă retrag. Terminasem liceul, voiam să încep facultatea și atunci m-am gândit. Și nu am fost singură, am fost câteva fete cu Aurelia Dobrec, Gabriela Pătorac, atunci ne-am retras cu toate.

Adrian Artene: Dar până atunci nu vă mai pândise acest gând al retragerii?

Daniela Silivaș: Nu cred. Nu mă gândeam, gata, acum mă retrag, la 18 ani mă retrag, dar… Cu toate ce s-a întâmplat, așa pe moment am zis, cred că e timpul. Și niciodată nu am regretat că m-am retras așa de vreme. Eu am început concursurile internaționale la 10 ani. După 8 ani de concursuri în fiecare an, aveam câte 20-25 de concursuri în fiecare an,

Acum au cam două, trei concursuri pe an. Noi aveam concursuri în fiecare lună. Plecam undeva și aveam un concurs. Am știut că și mintea și corpul mi-au spus că trebuie să mă opresc.

ABONEAZĂ-TE la canalul de Youtube „Altceva cu Adrian Artene”, pornește notificările și ai ocazia să descoperi în PREMIERĂ, ALTCEVA, un podcast care îți antrenează mintea și îți hrănește sufletul. Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp.

CITEȘTE ȘI: Emoție și povești din inima gimnasticii românești: Daniela Silivaș, Zeița de la Seul, LIVE „Altceva Cândva”