Ozana Barabancea, diva show-ului ”Te cunosc de undeva!”, este singură, dar nu dezorientată: știe exact ce își dorește de la un bărbat și nu face compromisuri când vine vorba de încredere, calm și… parola de la telefon! Într-un interviu sincer și savuros pe care ni l-a acordat, artista vorbește despre bărbații fideli, experiențele cu elevii lipsiți de talent muzical, ce fel de soacră visează să fie și de ce merge des la cimitir ca să le vorbească părinților.
Ozana ne-a mărturisit că își dorește să vadă un politician pe scena ”Te cunosc de undeva!”, convinsă că perucile și coregrafiile ar fi „terapia” perfectă pentru imaginea lor. Spune că cei mai dificili concurenți sunt cei care vin „cu lecția făcută”, greu de scos din propriile tipare. Și recunoaște că a întâlnit și cazuri fără nicio șansă muzicală, dar le-a tratat cu răbdare și umor. Acasă, însă, este o mamă caldă și prezentă, chiar dacă, uneori, mai „jurizează” în gând dezordinea.
CANCAN: Ești una dintre veteranele show-ului Te cunosc de undeva! Ce persoană publică ți-ar plăcea să vezi în postura de concurent, dar care nu a participat până acum? Cine crezi că s-ar potrivi de minune acestui format?
Ozana Barbancea: Mi-ar plăcea să văd concurent un politician! Nu contează partidul – pe scenă toți devin apolitici. Să-i vedem cântând, dansând, cu peruci și gene false! Cred că ar fi terapia perfectă pentru imaginea lor rigidă. Dar sincer… nu cred că au curaj. E mai ușor să vorbești în Parlament decât să-l imiți pe Michael Jackson!
CANCAN: De-a lungul experienței tale, care a fost cel mai dificil concurent cu care ai lucrat?
Ozana Barbancea: Cel mai dificil concurent? Hmm… cei care veneau cu „școala lor” deja făcută. Când te obișnuiești să cânți în oglindă, în același mod, de zece ani, greu te mai scoate cineva de-acolo. Dar cu răbdare, umor și mult „Hai, măi omule, încearcă altfel!”, uneori reușeam.
CANCAN: Ți s-a întâmplat vreodată, în cariera ta, să ai la cursuri pe cineva complet lipsit de talent muzical? Un caz fără speranță?
Ozana Barabancea: Da, am întâlnit cazuri fără speranță… Voce – da. Auz – eh, mai puțin, chiar deloc exersabil. Am încercat tot: vocalize, ritm, rugăciuni. Mi-am exersat propria răbdare la maxim. Dar, dacă auzul te sabotează, e imposibil. La final, am rămas prieteni și ne-am urat succes… pe drumuri diferite.
CANCAN: Mulți concurenți au mărturisit că, în competiție, impui respect, dar și teamă. Cum este Ozana Barabancea în intimitatea căminului, departe de ochii lumii?
Ozana Barabancea: Acasă? Sunt tot eu – doar că fără microfoane și camere. Directă, fermă, dar cu multă tandrețe. Râd mult, mă emoționez des, și le spun copiilor mei „Te iubesc” cu o frecvență care ar putea intra în Cartea Recordurilor. Îi îmbrățișez, îi ascult, îi bat la cap când trebuie. Sunt mama Ozana, nu jurata Ozana – dar uneori, când e dezordine, dau și acasă niște note… în gând!
CANCAN: Ai cunoscut-o pe iubita lui Andrew? Cum te-ai descrie în rolul de „soacră”?
Ozana Barabancea: Soacră? Încă nu, dar repet rolul în gând! Am cunoscut câteva fete de-ale lui Andrew. Suntem o familie deschisă, glumim, vorbim, ne sfătuim. Când va veni momentul, eu voi fi genul de soacră care dansează la nuntă, dar care nu bate la ușă neanunțată!
CANCAN: Crezi că bărbații din ziua de azi mai sunt sau își mai doresc să fie fideli? Mai ai încredere în ideea de „dragoste până la adânci bătrâneți”?
Ozana Barabancea: Cred în bărbații fideli. Am încredere că există! Dacă e calm, cu umor, priceput prin casă, arătos, credincios și… nu-mi cere parola de la telefon, s-ar putea să-l păstrez. Măcar până terminăm cafeaua. Sau viața.
CANCAN: Există un bărbat special în viața ta?
Ozana Barabancea: Momentan, nu. Dar sunt ocupată cu multe proiecte. Dacă apare, bine. Dacă nu, am eu grijă să-mi țin viața plină. Și sincer… uneori, e mai simplu fără drama romantică.
CANCAN: Ai avut o relație profundă cu părinții tăi, iar acest lucru s-a menținut și după ce ei au plecat dintre noi. Știu că mergi des la cimitir și le vorbești… Cât de mult te ajută acest ritual în momentele grele?
Ozana Barabancea: Da, merg des la cimitir. Le vorbesc părinților mei cu voce tare. Nu mă ascund – e terapeutic. Mă simt ascultată, protejată. Am senzația că mă „aud” mai bine decât unii în viață. E un fel de conferință de familie… doar că eu țin microfonul.
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected], să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.