Abuzul emotional asupra copilului

De: Cancan
Publicat: 04/11/2009 | 00:00

Sandra Ionescu Nu intotdeauna te poti abtine de la tipete sau de la injuraturi in fata copilului. Mai mult, unii parinti jignesc copilul cu fel si fel de apelative, care cu siguranta lasa un impact sever asupra lor. Explicatia e simpla: atunci cand certi copilul pe un ton ridicat, grav, servindu-i apelative injositoare, sub pretextul ca a gresit si atat, se numeste abuz emotional. Nu doar daca le aplici corectii fizice le poti marca micutilor copilaria intr-un mod daunator, ci si printr-o atitudine gresita.

Ce e abuzul emotional?

Exista o zicala din batrani care spune ca o vorba doare mai tare ca o palma. Asa este. Cel putin asa spun majoritatea celor care au avut o copilarie presarata de certuri, tipete, neintelegeri si jigniri. Specialistii spun ca, jignindu-ti odrasla in mod repetat, lasi descoperite doar trei taisuri: la maturitate, dar si pe parcursul copilariei va suferi atacuri de panica, fobii, instabilitate emotionala si alte dereglari de comportament. va avea un comportament agresiv cu oricine intra in contact, va suferi accese de furie, atat in copilarie, cat si la maturitate. cand copilul va ajunge la maturitate va avea un comportament social normal, dar va incerca tot ce-i sta in puteri sa te inlature din viata lui. Aceasta fiind si cea mai buna varianta, lipsita de riscuri, dar si cea mai rar intalnita.

Dar copilul nu ma asculta…

De ce copilul incontinuu greseste? El te provoaca sa-l jignesti, sa tipi la el, deoarece, ori de cate ori i-ai explica, el face numai ce vrea el. Iti suna cunoscut acest scenariu? Daca da, asta denota doar lipsa de comunicare! Daca tu ii spui sa nu se mai joace in strada, iar el nu te asculta, asta nu inseamna ca o face din rautate. Trebuie sa-i explici ca exista masini care-l pot lovi, de exemplu. Pentru ca el, pur si simplu, nu constientizeaza riscurile la care se supune. Daca ar stii, instinctul lui de conservare ar reactiona mai rapid decat morala ta. Deci cel mai bine e sa-i explici calm copilului, ori de cate ori e nevoie, de ce este sau nu bine sa faca anumite lucruri si cum sa se fereasca de ele!

Si atunci cum il mai pedepsesc?

Taie-i ora de desene animate, taie-i ratia de dulciuri si arata-te foarte afectata (suspina, ofteaza) de comportamentul lui. Daca e cazul sa iei masuri drastice. Daca micutul e scapat de sub control, fa-i program de militarie: trezirea dis de dimineata, curatenie luna, invatat, mancat, culcat. Fara joaca sau alte distractii. Dar, mentine-ti calmul.

Nu copilul este subiectul certurilor in familie, dar el este tinta!

Un copil nu o sa inteleaga nicicum de ce parintii lui se cearta. El si-a cunoscut parintii ca fiind impreuna, el nu-i poate vedea separat. Daca, de exemplu, tu vii nervoasa de la munca, sotul tau vine si el suparat si va certati din nimicuri precum cine duce gunoiul, atunci copilul va prinde teama de acel amarat de gunoi. El vede lumea mult mai simplist decat va asteptati. Si merita sa-ti traumatizezi psihic copilul pentru o refulare?

Legea ii trage la raspundere pe parintii-monstri!

Abuzul emotional se pedepseste prin lege. Parintii pot fi decazuti din drepturile parintesti, de exemplu, daca isi aduc copilul pana la nivelul extrem al sechelelor psihice, atestat de verdictul unui medic specialist. Apelative repetate precum prostule sau marturii de genul nu trebuia sa te aduc pe lume, eu te-am facut, eu te omor, nu o sa ajungi nimic niciodata, o sa se aleaga praful de tine, sunt cateva motive pentru care acesti monstri (n.r. – asa sunt numiti de catre proprii copii in fata evaluatorilor) nu ar trebui sa fie parinti.