Amănuntul intim despre viața lui Ceaușescu, ascuns „sub” preș. Dictatorul a încetat să fie fecior, la 18 ani, în închisoare, ajutat de un bărbat
Imediat după Revoluția din 1989 și asasinarea soților Ceaușescu, secretele despre viața lor intimă au început să iasă la iveală. Printre acestea se află și prima experiență sexuală homosexuală a dictatorului, care s-a petrecut atunci când avea doar 18 ani.
Totul s-a petrecut în spatele zidurilor închisorii Doftana, situată în localitatea Telega din județul Prahova, iar partener i-ar fi fost Şmil Marcovici, un evreu în vârstă de 43 de ani, aflat la rândul lui în detenţie.
Episodul a fost povestit în cartea „Ucenicul Partidului“, primul volum din trilogia „Viaţa lui Ceauşescu”, editat în 2012 de Editura Adevărul Holding şi coordonat de Lavinia Betea.
Chivu Stoica, unul dintre „locotenenţii“ lui Gheorghiu Dej, a scris despre acest episod: „Tot la Doftana, din procesul Anei Pauker, a fost şi un tovarăş, Marcovici, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central. Un om vechi în partid şi în mişcarea revoluţionară.
El a avut o comportare bună tot timpul cât a fost teroare şi regimul de distrugere la Doftana, dar după cucerirea regimului (politic pentru deţinuţi – n.n.), nu participa la viaţa de partid… – am găsit cu cale să-i dăm pe cineva pentru a-i curăţa celula şi a-i face ordine; cu acest scop am însărcinat pe un tovarăş, al cărui nume nu-l mai reţin, croitor parcă era de meserie (n.r. Ceaușescu era, de fapt, cizmar)
După puţin timp am aflat că a fost văzut de alţi tovarăşi, fiind vizeta de la puşcărie deschisă puţin, că practica perversităţi. Marcovici obişnuia să aibă relaţii îndeosebi cu tovarăşii tineri, printre care Anghel, Sor și alţii”. Ei bine, în textul original, acest cuvânt, alţii, era subliniat. Vechii tovarăşi ştiau a citi printre rânduri şi înţelegeau la cine anume face referire.
Zvonurile au luat amploare
Mai mult, în aceeași carte se povestește că atunci când zvonurile privind inclinațiile sexuale ale lui Nicolae au luat amploare, fostul dictor le-a oprit prin asasinarea „sursei” lor.
În februarie 1975, Cartierul Primăverii din București a fost zguduit de un foc de armă. Chivu Stoica s-a sinucis, a sunat comunicatul oficial. Cei care l-au cunoscut au avansat însă ideea „că a fost sinucis”.
După 1990, un alt comunist cu nume şi renume, Alexandru Bârlădeanu, confirma această teorie într-un interviu publicat de istoricul Lavinia Betea în volumul „Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu”.