Apa Nova investeşte 130 de milioane de lei în 2017. Tarifele ramân aceleaşi
“În anul 2016 am început transformarea în profunzime a companiei, în urma unui amplu program de auditare şi de eficientizare a proceselor şi fluxurilor de lucru. Schimbarea numelui companiei este una parţială, nu integrală, Apa Nova, puternic asociată de bucureşteni cu serviciul de alimentare cu apă potabilă, rămânând în continuare principalul element de identificare al companiei”, au anunţat marţi reprezentanţii companiei, în cadrul unei conferinţe de presă.
Apa Nova asigură atât serviciul de alimentare cu apă potabilă, dar şi pe cel de alimentare cu apă industrială, preluarea apelor pluviale, precum şi preluarea şi epurarea apelor uzate. Conducerea companiei subliniază că a modificat modul de facturare, regulile la branşare, modul de preluare a sesizărilor, priorităţile investiţiilor în infrastructura de apă-canal în urma unei dezbateri din aprilie 2016, un dialog cu 1.500 de oameni. Contractul prin care Apa Nova Bucureşti a devenit concesionarul serviciului de alimentare cu apă şi canalizare în Capitală prevede şi angajamentul atingerii unor parametri de performanţă, pe care compania susţine că i-a depăşit. În anul 2016, compania a investit 129 milioane lei, iar pentru anul 2017 investiţiile alocate sunt prevăzute la acelaşi nivel. „În 2017 vor fi reabilitaţi 19,5 km reţea de canalizare; cele mai importante, fiind colectoarele de pe Şoseaua Mihai Bravu şi Bulevardul Coneliu Coposu”, arată compania.
De asemenea, în următoarea perioadă va avea loc o reaşezare a structurii tarifare, prin diminuarea costului serviciilor de furnizare a apei potabile şi creşterea costului canalizării, pentru a reflecta “corect” investiţiile necesare în infrastructura de canalizare şi costurile operări, potrivit companiei. “Cele două evoluţii se compensează reciproc, tariful net cumulat practicat de Apa Nova – Compania de Ape Bucureşti, rămânând neschimbat – la una dintre cele mai mici valori din ţară pentru acest tip de servicii. Decizia a fost luată de comisia internaţională de experţi, în urma analizării investiţiilor realizate şi a celor necesare pe mai departe în infrastructura de canalizare”, menţionează Apa Nova. Decizia a fost supusă analizei şi ulterior aprobată de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), care a informat Primăria Bucureşti. Compania de utilităţi susţine că nici Primăria, nici Apa Nova nu decid modificări de tarif, mecanismul de formare a preţurilor fiind unul independent şi extrem de tehnic, fiind explicat în detaliu pe parcursul anului 2016. Contractul de Concesiune a intrat în vigoare la 17 noiembrie 2000. La acea dată, ponderile în cadrul tarifului cumulat apă potabilă şi canalizare erau următoarele: apă potabilă 82% şi canalizare 18%. Tarifele fără TVA care vor fi implementate sunt: tarif apă potabilă: 65,5% din tariful cumulat la apă potabilă şi canalizare, adică 3,31 lei/metru cub, faţă de 4,13 lei/metru cub la 31 decembrie 2016. Tariful privind canalizarea reprezintă 34.5% din tariful cumulat apă potabilă şi canalizare, adică 1,74 lei/metru cub, faţă de 0,92 lei/metru cub la data de 31 decembrie 2016. „Tariful cumulat rămâne neschimbat, la unul dintre cele mai reduse nivele din plan naţional”, au afirmat reprezentanţii companiei.
Potrivit Apa Nova, modificarea structurii tarifare a fost solicitată de comisia internaţională de experţi care monitorizează contractul de concesiune cu Primăria Capitalei, a fost avizată de ANRSC şi notificată Primăriei. Modificarea a fost efectuată pentru a se reflecta corect investiţiile necesare în infrastructura de canalizare şi costurile operării acesteia, a precizat compania.
Acţionarii Apa Nova – Compania de Apă Bucureşti sunt Veolia Eau-Compagne Générale Des Eaux, cu 73,69% din capital, Municipiul Bucureşti (16,31%) şi Asociaţia Salariaţilor din Apa Nova ESOP (10%).
Consumul de energie electrică a scăzut cu 70% din 2000, ca urmare a investiţiilor în modernizarea staţiilor de tratare, pompare, repompare şi de hidrofor, mai arată compania. Randamentul reţelei de alimentare cu apă potabilă înregistrat în anul 2016 a fost de 75,5%, iar obiectivul prevăzut în cadrul obligaţiilor contractuale era de 67%. În anul 2002, randamentul era de 48,45%. În anul 2016, echipele companiei au intervenit la remedierea a 7,146 avarii pe reţeaua de apă şi 13,975 reclamaţii pe reţeaua de canalizare, numărul de reclamaţii scăzând cu circa 25% faţă de anul 2011, când ANCAB a început operarea integrată a sistemului de canalizare. De asemenea, compania a curăţat 26,483 guri de scurgere şi 263 km de reţea de canalizare şi a modernizat 20,5 km reţea de apă. Investiţiile făcute de companie în cei 16 ani de concesiune sunt de aproximativ 400 milioane euro. Canalizarea Municipiului Bucureşti a fost realizată la sfârşitul secolului al XIX-lea (1881-1889), pe baza unor proiecte generale de canalizare. În prezent, reţeaua de colectare existentă cuprinde 12 colectoare principale şi 12 colectoare secundare, la care se adaugă reţelele secundare şi de serviciu, care colectează apele uzate şi apele pluviale din cele şase sectoare administrative ale oraşului Bucureşti şi le transportă în caseta situată sub albia Dâmboviţei – colectorul general Caseta de ape uzate. Lungimea reţelei de canalizare este de 3.287,78 km, lungimea colectoarelor nevizitabile atinge 618 km; existând 50.675 guri de scurgere.