Arsenie Boca, încă o controversă! Ce mesaj a transmis Patriarhia Română

Arsenie Boca, părinte ieromonah, teolog și artist plastic ortodox român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop. Datorită personalității sale, la mănăstire veneau mii și mii de credincioși, motiv pentru care a intrat în atenția Securității. Părintele a fost unul dintre martirii gulagului comunist. Mulți dintre credincioși sunt de părere că Arsenia Boca a fost cel mai mare duhovnic român al seculului XX. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop, Țara Hațegului, se perindă zilnic sute de pelerini.

Arsenie Boca a pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.

Dar controversele continuă.  Osemintele părintelui Arsenie Boca nu vor fi mutate de la Prislop la Catedrala Mântuirii Neamului, așa cum s-a vehiculat printre credincioși. Discutăm deja despre cea de-a doua amânare în cazul celui supranumit ”părintele Ardealului”. Canonizarea, care ar fi trebuit să aibă loc pe 28 noiembrie, a fost și ea amânată, conform informațiilor Antena 3.

Înalții oficiali ai Bisericii Ortodoxe Române (BOR) au dezmințit informația conform căreia osemintele lui Arsenie Boca vor fi mutate la Catedrala Mântuirii Neamului.

Procesul de canonizare a început în urmă cu peste doi ani. ”E o analiză amănunțită, care e departe de a se fi terminat”, a anunțat purtătorul de cuvânt al BOR.

Procesul de canonizare, unul lung și dificil

Procesul de canonizare este ultima fază în cadrul procesului de recunoaștere a sfințeniei unei persoane în Biserică. În cadrul Bisericii Ortodoxe acest proces se mai numește și proslăvire. În cazul Bisericii Catolice, procesul de canonizare urmează după procesul de beatificare, după ce este recunoscută și a doua minune, după același procedeu folosit la beatificare.

Fericitul este declarat „Sfânt” într-o liturghie publică solemnă de canonizare și cultul său este extins peste tot unde există o comunitate de credincioși; se stabilește, de asemenea, și o dată în calendarul liturgic general în care se va face memoria acestui nou sfânt (poate coincide sau nu cu cea de la beatificare).