Arthur Friedenreich, pionierul jogo bonito

Publicat: 12/01/2021 | 20:36

Fiul unui afacerist german emigrat în Brazilia și al unei spălătorese provenite dintr-o familie de foști sclavi, Arthur Friedenreich este considerat pionierul faimosului jogo bonito, stilul de joc sud-american care a cucerit întreaga lume.

Legenda spune că nimeni nu a marcat mai multe goluri în întreaga istorie a fotbalului decât Arthur Friedenreich, nici măcar marele Pele. Conform unor surse, el ar fi înscris 1329 de goluri în 1239 de partide. Numai că nu există nicio statistică oficială în acest sens întrucât la începutul secolului trecut, multe meciuri și reușite nu erau contabilizate. Singurii oameni care cunoșteau exact numărul de goluri înscrise de Arthur erau tatăl lui, Oscar, și cel mai bun prieten și coechipier al său, Mario de Andrade. Însă toate aceste recorduri au dispărut în mod misterios imediat după moartea lui Friedenreich, la sfârșitul anilor ’60.

Cu toate că nu s-a putut stabili exact cât este mit și cât realitate în cifrele lui Friedenreich, cert este că el a fost primul superstar al fotbalului brazilian și chiar la nivel mondial. Și asta chiar dacă s-a lovit de numeroase bariere rasiale și discriminări încă din momentul debutului la nivel de amatori, produs în 1909, când avea 17 ani, pentru Sport Club Germania, o echipă formată din emigranți germani. Arthur Friedenreich a încântat publicul de la primele sale apariții prin tehnica sclipitoare, driblingurile, viteza și forța sa, în ciuda înălțimii de numai 1,70 metri. Talentul său a ieșit rapid în evidență și, în 1912, devenea golgeterul campionatului din Sao Paulo, cu 16 reușite, performanță pe care a mai repetat-o în 1914, 1917, 1918, 1921, 1927 și 1929. Nimeni nu a putut măcar egala acest record de a fi cel mai prolific marcator al campionatului statal timp de 17 ani, nici măcar Pele!

Supranumit „El Tigre” de fotbaliştii uruguayeni și argentinieni pentru atitudinea lui de a nu renunța niciodată, Friedenreich a avut, totuși, mari probleme în a-și face relații și prieteni în fotbalul brazilian din cauza culorii pielii sale. Totodată, el nu putea merge în aceleași locuri cu albii, precum la piscină, la petreceri sau pe terenurile de tenis, iar discriminările rasiale mergeau atât de departe încât mulți dintre jucători se dădeau cu făină pe față înaintea meciurilor pentru a-și ascunde culoarea pielii.

Arthur Friedenreich a debutat în echipa națională în 1914 chiar cu ocazia primului meci internațional din istoria Braziliei, câștigat cu scorul de 2-0 în fața englezilor de la Exeter City și în care „El Tigre” și-a pierdut doi dinți în urma unei ciocniri violente cu un adversar. El avea să dispute 23 de partide în tricoul Selecao, pentru care a marcat 10 goluri, între 1914 și 1925. În această perioadă, Arthur Friedenreich a cucerit de două ori Copa America, în 1919 și 1922. Momentul lui de apogeu a fost la ediția din 1919, desfășurată chiar la Rio de Janeiro, unde a marcat golul victoriei cu 1-0 din finala cu Uruguay. 

În 1922, Arthur Friedenreich a revenit în naționala Braziliei, câștigând pentru a doua oară Copa America, disputată tot pe teren propriu, iar trei ani mai târziu, și Europa avea să cunoască și să fie sedusă de geniul lui, cu ocazia unui turneu întreprins de echipa sa de atunci, Paulistano. Aceasta devenea prima grupare braziliană care efectuează un turneu european, disputând șapte meciuri în Franța, două în Elveția și unul în Portugalia. Cu 11 goluri marcate, Friedenreich a fost starul central al echipei sale, care s-a impus în nouă din cele 10 partide. Mai mult, presa din Europa a fost atât de extaziată de jocul lui Arthur Friedenreich încât l-a supranumit „Regele fotbalului”.

Cu toate acestea, el a fost omis din lotul Braziliei pentru prima ediție a Cupei Mondiale din 1930, din cauza unor neînțelegeri între ligile de fotbal din Rio de Janeiro și Sao Paulo. Astfel, la ediția din Uruguay, au participat numai jucători din statul Rio.

Arthur Friedenreich s-a retras din fotbal în 1935, când avea deja 43 de ani, de la Flamengo. Ultimul său meci a fost derby-ul cu Fluminense din 21 iulie 1935, încheiat la egalitate, 2-2. La scurt timp după ieșirea sa din scenă, Friedenreich s-a îmbolnăvit de Alzheimer, iar costurile tratamentului pentru această maladie și traiul său boem de până atunci – fiind cunoscut faptul că avea 120 de costume, consuma bere scumpă și coniac francez de import – l-au lăsat aproape falit. El și-a trăit ultimii ani din viață într-o casă oferită de FC Sao Paulo până în clipa morții sale, pe 6 septembrie 1969, când avea 77 de ani.

P.S. Povestea completă a lui Arthur Friedenreich poate fi citită și în noua ediție a cărții „100 de fotbaliști legendari”, care va apărea în acest an.