BANCUL ZILEI | Ion și capra vecinului arab
Pentru o porție copioasă de râs, noi vă punem la dispoziție un banc amuzant în această zi. Vei râde în hohote atunci când vei citi bancul legat de „capra vecinului”. Ce discuție hilară are un român cu amicul său, arab? N-o să te mai oprești din râs.
Iată gluma de astăzi:
„Ion avea un vecin arab. Într-o dimineață, plângea Ion de mama focului. Arabul îl întreabă:
– De ce plângi, măi?
– Mi-a murit capra…
– Lasă, măi, uite dau la tine bani, iei altă capră.
Zis și făcut! A doua zi, plângea Ion și mai tare.
– Acum de ce mai plângi?
– Păi dacă nu-mi murea capra, acum nu aveam două?”
CITEȘTE ȘI: BANC | „BULĂ, FII ROMANTIC, DESCRIE CE SIMȚI PENTRU MINE!”
CITEȘTE ȘI: BANCUL ÎNCEPUTULUI DE SĂPTĂMÂNĂ | ION DE LA PARIS: „TATI, MĂ ÎNSOR CU VASILE!”
Alte bancuri amuzante
Știm cât de mult îți plac bancurile puse la dispoziție de CANCAN.RO în fiecare zi, așa că îți prezentăm câteva care-ți vor aduce zâmbetul pe buze. Ești pregătit să râzi cu lacrimi? Atunci hai să dăm drumul distracției.
Primarul, nevasta și alegerile locale
Primarul unui oraș se gândește cum să-i mai crească popularitatea pentru alegerile care se apropiau și îi zice soției:
– Du-te și tu și fă-ți baie azi la baia publică a orașului, să zică lumea că și noi trăim între ei și avem aceleași probleme și nevoi.
Merge soția primarului la baia publică. Acolo toate cabinele ocupate și o coadă imensă. Se tot foiește să vadă lumea cine e, dar nu o lasă nimeni să treacă în față. LA un moment dat, apare o prostituată locală, foarte, foarte sexy, pe care toată lumea o lasă imediat. Mânioasă, soția primarului se duce la șeful băii:
– Domnule, așa ceva e de netolerat. Eu, soția primarului, a ditamai orașul, stau la coadă cu toată lumea asta mizerabilă, nimeni nu mă lasă în față, ba mă și înghiontesc, iar aia intră și face baie prima.
Șeful băii ridicând din umeri calm, zice:
– Doamnă, fiți înțelegătoare! Pe dumneavoastră vă așteaptă să vă întoarceți acasă doar domnul primarul, pe ea o așteaptă tot orașul…
Ce a făcut o doamnă pe un vas de croazieră
O doamnă „puțin” mai în vârstă, pe un vas de croazieră stătea lângă balustradă, îmbrăcată într-o fustă și o un tricou. Vântul fiind puternic îi ridică fusta, dar ea stătea nemișcată ținându-și cu mâna pălăria. Vine un domn la ea:
– Doamnă, știți că vântul vă ridică fusta, nu?
– Știu, domnule, dar eu trebuie să țin pălăria.
– De ce?
– Pentru că ce se vede sub fustă este vechi de 75 de ani, dar pălăria o am de ieri!