Beneficiile râsului. De ce este veselia cel mai bun ”medicament” din casă
În schimb, studiile arată că râsul are un efect tonic atât asupra plămânilor şi circulaţiei, cât şi asupra întregului corp. El echivalează cu un exerciţiu fizic intens, care pune sângele în mişcare şi generează o senzaţie generală de bunăstare. De-a lungul timpului, psihologii s-au concentrat să descifreze nu doar mecanismele neurologice care produc râsul, ci şi diferitele forme de râs, semnificaţia acestora şi efectele lor specifice. Există o mare diversitate de stări de ilaritate, de la cele care apar în momentele de criză la cele care exprimă o stare de bine şi preaplin sufletesc.
Efectele terapeutice ale râsului
Considerat de mulţi cel mai bun medicament, râsul are numeroase beneficii. Acestea sunt câteva dintre acestea
Previne hipertensiunea
Râsul are capacitatea de a scădea presiunea arterială până la valoarea normală, elimină hormonii stresului din organism, creşte elasticitatea masei musculare. De asemenea, creşte ritmul cardiac şi ajută la oxigenarea sângelui.
Previne şi combate depresia
Râsul declanşează producerea de endorfine-substanţă care ucide în mod natural durerea localizată într-un anumit punct al organismului, dar produce şi o stare generală de bine şi bună dispoziţie la toate nivelurile corpului. Terapia prin râs previne şi combate depresia şi melancolia, crizele de panică şi de anxietate (teamă fără motiv), măreşte capacitatea de muncă şi ne motivează să facem eforturi să avem relaţii armonioase cu cei din jur.
Creşte activitatea anticorpilor
O consecinţă a râsului este şi stimularea producţiei de anticorpi. S-a constatat că râsul în hohote produce eustres-o stare ce generează, la rândul sau, sănătate şi emoţii pozitive, iar studiile au arătat că, după o partidă de râs, în organismul uman au loc schimbări la nivelul sistemului imunitar precum:
-creşterea numărului celulelor ce atacă agenţii patogeni infiltraţi în organism şi celulele canceroase;
-creşterea activităţii limfocitelor T;
-creşterea numărului de anticorpi Iga (imunoglobulină A) ce apără tractul respirator superior de infecţii şi agenţi patogeni, virusuri agresive generatoare de boli;
-creşterea producţiei de gamma interferon, care activează şi menţine sistemul imunitar la parametrii necesari în perioadele de criză.
Îmbunătăţeşte memoria
Studii făcute pe subiecţi cu vârste între 12 şi 70 de ani au pus în evidenţa că râsul îmbunătăţeşte memoria, înlătura insomnia, reduce sensibilitatea la stres, precum şi frecvenţa migrenelor.
Întăreşte legătura dintre partenerii de cuplu
Cuplurile în care se râde la unison măcar zece minute pe zi sunt mult mai stabile, frecvenţa certurilor este de două ori mai redusă, iar rata divorţurilor este cu până la patru ori mai mică decât la cuplurile unde se râde o data pe săptămână sau mai rar. Copiii din familiile în care râsul este o prezenţă zilnică se dezvoltă mental şi afectiv mai repede, au rezultate şcolare mai bune şi o mai mare încredere în ei decât cei din familiile „serioase”.
Reduce glicemia
Spectaculoase sunt efectele râsului asupra bolnavilor cronic şi a celor cu predispoziţie spre gastrită, constipaţie, dischinezie biliara, diabet, hipertensiune arterială sau ischemie cardiacă. Două şedinţe a câte zece minute de râs pe zi au dus la o îmbunătăţire simţitoare a stării de sănătate a acestora. Poate cel mai spectaculos efect s-a observat la bolnavii de diabet, care în urma şedinţelor de râs colectiv nu numai că şi-au redus glicemia, ci au şi reuşit să o stabilizeze pe perioade lungi.
Contribuie la tratarea cancerului
După câteva cazuri de cancer vindecate răsunător prin terapia intensiva cu râs, făcută individual, în marile spitale din Occident au apărut adevărate camere de râs, în care pacienţilor le sunt ţinute conferinţe despre simţul umorului, le sunt puse filme comice şi le este stimulat râsul prin tehnici de grup aidoma celor descrise mai sus. Rezultatul: chimioterapia este mult mai bine suportată, pofta de mâncare şi de viaţă creşte simţitor, scade numărul recidivelor, iar perioada de recuperare este mai scurtă.