Bona filipineza umilita de un milionar roman a fost tratata ca ultimul om de o femeie bogata! „Mancam resturile din farfurie!”
Bonele filipineze sunt cu miile in tara noastra, fiind preferate in detrimentul romancelor pentru ca sunt mai harnice si ca muncesc pe bani mai putini. Multi angajatori, insa, profita de faptul ca bietele femei muncesc pe branci pentru a-si sustine familiile ramase acasa si ca nu-si pot permite sa-si dea demisia, asa ca le exploateaza. Un milionar roman si-a pus bona sa ingenuncheze in mall pentru ca a pierdut o caciula, insa inainte de acest incident femeia a trait o perioada de-a dreptul terifianta, secvente care par desprinse dintr-un film de sclavi: „Am ajuns in Focsani in octombrie 2011 si am lucrat sapte luni pentru doamna B. Primeam 400 de dolari pe luna, pe care ii trimiteam acasa. Toate filipinezele trimit banii acasa. Gateam impreuna cu doamna B. iar ea manca, impreuna cu fiul ei. Eu trebuia sa mananc ce ramanea in farfurii. Nici macar nu punea pe o noua farfurie. Dar nu-s caine”, povesteste filipineza pentru site-ul decatorevista.ro. Mai mult decat atat, la un moment dat, patroana a facut un tort si a numarat ciresele de pe el, interzicandn femeii sa manace din el. Chiar daca, dupa trei zile, l-a aruncat:
„Intr-o zi, doamna B. a facut un tort cu cirese, pe care l-a taiat in bucatele mici, patrate. Nu mai gustasem cirese in viata mea si m-am gandit „Doamne, trebuie sa fie asa bun tortul”. Doamna a numarat douazeci de bucatele. NO EAT! (n.r. nu manca) mi-a spus si a dus mana la gura. NO! Fiindca trebuia sa vina oaspeti. Pana la urma oaspetii nu au mai ajuns in seara aia. Nici in urmatoarea, dar doamna B. numara bucatile inainte sa se duca la culcare. Una, doua, trei ….douazeci. Tortul s-a umplut de molii si atunci mi-a spus: „Ia-l si arunca-l la Nero”, un caine mare”, mai spune aceasta.
O vecina ii arunca mancare peste gard
Pe de alta parte, prietenele angajatoarei sale areu foarte dragute cu filipineza, insa aceasta a legat o relatie de suflet cu o vecina care ii arunca mancare peste gard. „Experienta mea acolo nu a fost rea de la un capat la altul. Doar sefa mea era, dar prietenele ei erau asa dragute cu mine. Ca vecina ei, o femeie in varsta care nu vorbea engleza si cariea ii spuneam „mamaie”. Stia ca atunci cand m-am angajat eram rotunjouara si vedea ca slabesc. Avem 64 de kilograme cand am ajuns in Romania, iar in scurt timp am ajuns la 48. Asa ca mamaie punea mancare in pungi de plastic, le innoda si le arunca peste gard. Isi atintea degetul spre pachet si eu il duceam la mine in camera. O vedeam pe fereastra cum imi face cu mana si gesticuleaza ca si cum totul va fi bine. Nu o voi uita, ma intreba tot timpul daca sunt bine si imi dadea mancare fiindca stia cum e doamna B.”, isi continua filipineza povestea emotionanta.
CITESTE SI
Noaptea se trezea din doua in doua ore
Filipineza a vazut pentru prima data in viata ei zapada in Romania. Inainte vazuse doar in filme si era extrem de entuziasmata, insa apoi si-a dat seama ca iarna nu este chiar atat de grozava pe cat isi imaginase. „Iarna, in ianuarie, trebuia sa ma trezesc la cinci jumatate pentru a da cu lopata zapada, ca angajatoarea mea sa poata iesi cu masina. Noaptea ma trezeam din doua in doua ore ca sa pun lemne in centrala. Ma crezi sau nu, eram ca un drogat din cauza lipsei de somn. Iar dimineata aveam perna neagra de cenusa. Daca nu ma trezeam noaptea, mi s-ar fi intamplat ceva foarte rau”, a mai spus filipineza.
Georgiana Coman