Cum au fost inventați mititeii în România, din greșeală. Ce s-a întâmplat în anul 1872, în cârciuma „La Iordache” din Centrul Vechi

Publicat: 01/05/2024 | 10:52

Micii sunt cele mai importante delicatese de pe masa de 1 Mai, însă puțini știu care este, de fapt, povestea lor. Aceste bunătăți au fost inventate din greșeală. Iată ce s-a întâmplat în anul 1872, în cârciuma „La Iordache” din Centrul Vechi!

Mititeii sau micii sunt unele dintre cele mai iubite preparate din România, devenind chiar un simbol național. Doar cu ocazia zilei de 1 Mai, românii de pretutindeni pun pe grătare aproape 30 de milioane de mici, consumul anual ajungând la 20 – 25.000 tone, adică 440 milioane de mici.

Cu toate că este un preparat atât de cunoscut, mulți nu știu adevărata sa poveste. Mai exact, povestea mititeilor a început e strada Covaci nr.3, în Centrul Vechi al Bucureștiului, în anul 1872, în cârciuma „La Iordache”. Lipsa mațelor pentru cârnați a fost detaliul care a revoluționat lumea grătarelor din România. Cel care a venit cu numele de „mic” sau „mititel” a fost chiar un ziarist.

„Șefule, s-au terminat mațele pentru cârnați. Și tot cer mușteriii”, se pare că ar fi fost semnalul de alarmă care i-a pus pe patronii restaurantului „La Iordache” în dificultate.

Citește și: AVEȚI GRIJĂ CÂND CUMPĂRAȚI CARNE DE MIEL! ROMÂNII SUNT PĂCĂLIȚI PRINTR-O ȘTAMPILĂ „CARTOF”

Ce conțineau micii în anul 1872, atunci când au fost inventați în cârciuma „La Iordache” din Centrul Vechi

În prezent, nu se mai cunoaște a cui a fost ideea revoluționară, dar se știe că bucătarii au luat compoziția de cârnați și au pus-o fără mațe pe grătar, în bucăți mici. Clienții nu s-au mai putut opri din mâncat după ce au gustat pentru prima oară celebra delicatesă. Așa s-a născut celebrul mic sau mititel, dar nu se știa că acesta îi va fi numele. Un ziarist local a fost cel care l-a botezat așa.

Ingredientele folosite, condimentele și modul de preparare, fac din micul românesc un produs absolut original, oricâte „rădăcini” și influența i-ar găsi unii cu produse asemănătoare din Turcia și Serbia. Iată care este lista de ingrediente a rețetei originale din 1872!

„Se ia carne moale de vacă, în special de la ceafă, cât şi din pulpă, în cantităţi egale. Se taie bucăţi, se adaugă seu de vacă subţire (adică prapor), se taie la fel şi se amestecă. La 2 kg de carne se pun 200 g seu, se sărează, se amestecă bine şi se toacă cu maşina se trece mai întâi printr-o sită mai deasă mai deasă, apoi printr-o sită mai rară. Tocătura o închizi într-o pânză impermeabilă şi o aşezi în gheaţă sfărâmată, unde stă cel puţin 5-6 ore. După ce ai scos-o din gheaţă o pui într-o cratiţă şi adaugi chimion şi enibahar pisat în cantitate de 30 gr. Apoi să ai un vas cu zeamă de carne şi usturoi strecurat, din care să adaugi tocăturii în timpul cât o frămânţi şi se leagă bine carnea. Pe urmă agăţi maşinii de tocat o pompă cu care formezi cârnaţii (mititeii ), învârtind de manivela maşinii; cu o mână învârt- n.n.eşti şi cu alta prinzi cârnaţii cât de lungi îi doreşti. Apoi îi frigi la grătar, pe foc iute, grătarul fiind încins. În timpul friptului, unge-i cu o pană muiată în zeamă de carne. Când s-a umflat, cârnatul (micul sau mititelul – n.n.) e gata.”

Citește și: SUNT CEI MAI SCUMPI DIN BUCUREȘTI! CÂȚI LEI COSTĂ O CASEROLĂ CU MICI DE MANGALIȚĂ, ÎN LIDL