Echinocţiul de primăvară, azi, 20 martie 2024. Tradiţii şi ritualuri

Echinoțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice. Pământul se află cel mai aproape de Soare, iar, începând cu 20 martie 2024, durata zilei se va afla în continuă creștere, iar durata nopților în scădere. Odată cu acest fenomen astronomic – care are loc de două ori pe an, în tradiția românească au apărut tot felul de tradiții, semnificații și superstiții. 

În ziua Echinoțiului de primăvară – 20 martie 2024, soarele răsare în Est și apune în Vest pentru toată populația Pământului – ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. După ce acest fenomen astronomic are loc, zilele vor fi mai lungi, iar nopțile tot mai scurte.

Citește și: LĂSATA SECULUI PENTRU POSTUL PAȘTELUI 2024. CÂND PICĂ ȘI CE SE FACE ÎN ACEASTĂ ZI

Tradiții și obiceiuri în ziua Echinoțiului de primăvară – 20 martie 2024

Conform tradițiilor, în ziua Echinoțiului de primăvară – început de an agrar- se fac pronosticuri meteorologice pentru toată primăvara. În această zi se udau boii cu apă, animalele din gospodărie se hrăneau bine, locuința și terenul se afumau cu tămâie, iar înaintea plugului se arunca un ou.

Pentru a nu strica liniștea și armonia, se spune că în această zi nu este bine să te cerți cu nimeni. Plantele și florile trebuie să primească o atenție deosebită în această zi și să nu le faci rău. Se spune că răul făcut se poate întoarce împotriva ta. În perioada Echinoțiului de primăvară – în tradițiile spirituale simbolizează creația – totul tinde să se trezească la viață.

În unele zone ale țării, tinerii și copii se strâng în grupuri și împodobeau cu flori o creangă uscată dintr-un copac, apoi mergeau să colinde casele și primeau în schimb bani, flori sau alte cadouri. Fetele purtau flori alte în păr, pentru a alunga iarna. Gospodarii curățau ograda și câmpurile de uscături cu ajutorul focului – acesta era menit să atragă puterea Soarelui, să sporească lumina și căldura primăverii.

Tot pentru a alunga frigul, copiii lăsau ușa deschisă la casă, ieșeau în curte și ”băteau” pământul cu bețe strigând : ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.