Ferenc Puskas, liderul Maghiarilor Magici

Ferenc Puskas a fost, fără îndoială, cel mai mare fotbalist din istoria Ungariei și unul dintre cei mai importanți ai secolului trecut.

Cel mai strălucitor jucător din Generația de Aur a fotbalului maghiar, Puskas a câștigat de trei ori Cupa Campionilor Europeni și cinci titluri de campion al Spaniei cu Real Madrid și, totodată, a cucerit cu naționala Ungariei medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1952 și a ajuns până în finala Cupei Mondiale din 1954, unde a fost desemnat și cel mai bun om al turneului final. A fost un golgeter desăvârșit în ciuda faptului că era un tip scund, la doar 1,72 metri, marcând 514 goluri în 529 de meciuri în campionatele Ungariei și Spaniei.

Alături de Zoltan Czibor, Sandor Kocsis, Nandor Hidegkuti și Jozsef Bozsik, bunul său prieten din copilărie, a format nucleul Echipei de Aur a Ungariei, care a rămas invincibilă timp de 32 de meciuri. Această serie incredibilă a cuprins și finala turneului olimpic de la Jocurile din 1952 de la Helsinki, câștigată cu 2-0 în fața Iugoslaviei. Puskas a marcat patru goluri la această competiție, incluzând aici și reușita prin care a deschis scorul în ultimul act.

Ferenc Puskas s-a remarcat și la echipa de club, alături de care a cucerit de cinci ori titlul de campion al Ungariei, iar în patru rânduri a fost golgeterul campionatului maghiar. În 1948, a fost cel mai prolific jucător al Europei, cu 50 de goluri marcate!

Cu Real Madrid, a cucerit cinci titluri consecutive de campion al Spaniei, între 1961 și 1965, a ieșit în patru rânduri golgeterul Primerei Division și a cucerit de trei ori Cupa Campionilor Europeni.

În 1962, a primit cetățenia spaniolă și a jucat patru meciuri pentru echipa națională, dintre care trei la Cupa Mondială din Chile, însă fără a mai marca vreun gol. Puskas a pus punct carierei de jucător în 1966, când s-a retras de la Real Madrid imediat după câștigarea Cupei Campionilor în fața lui Partizan Belgrad.

Ferenc Puskas a încetat din viață pe 17 noiembrie 2006, la vârsta de 79 de ani, la scurt timp după ce Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului l-a inclus în topul celor mai buni 10 fotbaliști ai secolului XX.