Feriti-va de falsii prieteni si de cei care nu au principii sanatoase

De: Cancan
Publicat: 23/02/2011 | 00:00

Ce sa fac sa am din nou copilul langa mine? „In urma cu sase luni am divortat, instanta incredintandu-mi copilul de 3 ani mie. La numai patru saptamani dupa pronuntarea sentintei judecatoresti, sotul a venit si mi-a furat copilul. Din clipa aceea nu l-am mai vazut. Am incercat sa iau legatura cu sotul, inclusiv sa ne impacam pentru copil, dar el nu vrea nimic. Ce sa fac sa am din nou copilul langa mine?” Roxana Ivanica – Craiova Raspuns: Intrebarea ta vizeaza mai mult sfera juridica, fiind cea care te poate ajuta sa-ti recuperezi copilul si care iti va da pe cale de consecinta linistea sufleteasca mult dorita. Ceea ce te pot sfatui, in primul rand, este sa nu te umilesti in fel si chip pentru a-ti atinge scopul. Din punct de vedere moral trebuie sa dovedesti un comportament cat mai adecvat, fara accentuari susceptibile sa trezeasca interpretari care sa te dezavantajeze intr-o eventuala ancheta sociala intreprinsa in scopul reincredintarii minorului. Incearca sa te descatusezi de interesul strict de a-ti recapata copilul si poarta-te ca o mama, pur si simplu. Trimite-i copilului, preferabil direct sau prin intermediul tatalui, deoarece este minor, cat poti de des semnale de pretuire si de iubire de mama, cum ar fi sume pentru intretinere, colete cu hainute, carti colorat si rechizite etc. In acest fel le vei demonstra copilului si fostului sot atasamentul si grija ta de mama, materializata in cresterea si ingrijirea lui, chiar daca este de la distanta. Ii vei dovedi micutului ca doresti din tot sufletul sa participi la cresterea si ingrijirea lui si ii vei insufla dorinta ca are nevoie de tine ca mama, indiferent de ceea ce-i ofera tatal sau. Cum sa-mi potolesc dorul de parinti? „Am 14 ani si sunt crescut de bunica din partea mamei, o batranica vaduva si greu incercata de viata. Parintii mei au plecat in urma cu trei ani sa lucreze in Franta si vin la noi o data pe an. Mi-e dor de ei zi de zi, tot mai tare. Merg la biserica si ma rog la Dumnezeu sa mi-i aduca acasa pe mama si pe tata, sa am si eu parintii aproape, la fel ca ceilalti copii de varsta mea. Nu sunt suparat pe ei, dar ii astept acasa. Cum sa-mi potolesc dorul de parinti?” Dorian Vasile – Roman Raspuns: Te inteleg perfect, stiu ca simti un gol in suflet, dar banuiesc faptul ca tineti legatura permanent si ca ei te iubesc la fel de mult, chiar fiind la distanta. Sunt convinsa ca si ei se simt la fel de singuri fara tine. Te sfatuiesc sa discuti cu parintii referitor la perioada in care mai raman in Franta. Daca aceasta se mai prelungeste mult timp, roaga-i sa te ajute sa mergi sa-ti continui studiile acolo. Daca intre timp li se va termina perioada de sedere si vor reveni in tara, ar fi si mai bine pentru voi. Pentru a realiza aceste obiective, trebuie mai intai sa ti le conturezi foarte bine in minte, in primul rand, sa inveti foarte bine la scoala si, nu in ultimul rand, sa fii disciplinat si s-o asculti pe bunica. Este foarte important sa te hranesti cat mai bine si, in acelasi timp, sa consumi caloriile in plus facand sport. Trebuie sa devii performant la scoala, fara a fi tocilar, in ideea ca si parintii vor fi multumiti de rezultatele tale. Fereste-te de falsii prieteni si de cei care nu au principii sanatoase de viata! Trebuie sa inveti sa-i descoperi, iar bunica ta iti va fi cel mai bun sfatuitor in acest sens.