Fiul lui GINO IORGULESCU şi gaşca lui au făcut senzaţie la Snagov ”Prinţişorul de la ligă” a dat chef pe barcă cu puştoaice

O barcă mustind de hormoni

 

Apropo, ştiţi care e diferenţa dintre o barcă plină de fete şi o barcă plină de nuci? Că barca de fete o poţi încărca mai uşor cu furca. Glumă proastă, ştim, mai ales că Mario Iorgulescu nu a încărcat cu furca respectiva barcă a familiei, ci cu farmecul personal, la care a plusat cu nişte sticle de alcool.

 

Deşi s-a jucat în mod repetat cu paharele prietenilor invitaţi pe barcă şi s-a comportat în general ca o gazdă bună, fiul şefului de la Ligă nu a pus gura pe alcool, lucru demn de lăudat, mai ales având în vedere antecedentele personale.

 

Trebuie spus că bărcile cu motor se supun unui regim asemănător cu cel al maşinilor, fiind interzis să consumi alcool în timp ce eşti la cârmă sau să o împrumuţi cuiva fără permis. Mario nu a încălcat, în cele aproape două ore cât s-a plimbat pe lac, niciuna dintre aceste legi.

 

Aşchia a sărit departe de trunchi duminică după-amiaza

Faptul că Mario Iorgulescu nu a consumat nimic la petrecerea pe barcă ne miră, având în vedere că a împrumutat, totuşi, din genele tatălui. Nu de alta, dar Gino Iorgulescu este una dintre cele mai mari somităţi din Bucureşti, în materie de matrafoxare, fiind cunoscute faptele lui de arme. Între acestea se remarcă o ”repriză” de băut non-stop patru zile şi trei nopţi, fără să închidă nici ochii, nici gâtlejul, timp în care Gino Cel Cu Trei Ficaţi (cum e alintat de amici) a schimbat nu doar două duzine de prieteni, ci şi ŞAPTE rânduri de lăutari, ei înşişi căzând la datorie, cu Gino rămânând în picioare.

 

E drept, faptul că tatăl şi fiul nu au multe în comun ne e destul de clar încă din 2012, când în familia Iorgulescu a avut loc o ceartă de pomină, chiar în ziua de Crăciun, ceartă la finalul căreia Mario Iorgulescu şi-a somat badigarzii să-i aplice o corecţie fizică tatălui Gino, care îl scosese din minţi pe junior. E adevărat, badigarzii au râs de bietul Mario atunci şi nu au dat curs ordinului, dar în orice relaţie tată-fiu e un punct de cotitură, de obicei atins atunci când fiul tocmeşte oameni care să-i bată tatăl.

 

E bine, totuşi, că micul Mario nu are nevoie de badigarzi ca să-şi convingă prietenii să urce pe barca proprietate personală. Se vede treaba că în privinţa asta îl ajută suficient de mult şarmul personal.

 

Ana Manole