Ignatul: tradiții și obiceiuri în ziua sacrificării porcului de Crăciun
Ignatul: tradiții și obiceriuri în ziua sacrificării porcului de Crăciun. Sărbătorile de iarnă durează trei săptămâni și încep pe 20 decembrie, cu ocazia Ignatului. Tot în această zi, sărbătorim Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, patriarh al Bisericii Antiohiei, ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan și urmaș al apostolilor. Din cauza faptului că nu a renunțat la credința în Isus Hristos, a trecut prin multe chinuri, după ce a fost aruncat la lei și devorat. Ulterior, oasele lui au fost duse în Antiohia și venerate ca moaște.
Ignat traditii. Pe 20 decembrie, românii, în special cei din zonele rurale, taie porcul conform unei tradiții vechi. Prin sacrificarea porcului, echivalent al anului ce se termină, o nouă viață se naște, aceea a noului an. Conform vechilor daci, animalul era sacrificat ca simbol al divinității întunericului. Tocmai din acest motiv, pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii tăiau porci. Apoi, Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții.
Ignatul: tradiții și obiceiuri în ziua sacrificării porcului de Crăciun. Porcul trebuie sacrificat în anumite condiții. Procesul nu trebuie demarat înainte de ivirea zorilor și nu poate începe după ce soarele apune. Sacrificarea trebuie să se desfășoare pe lumină. De asemenea, locul unde porcul este sacrificat trebuie tămâiat și stropit cu apă sfințită, pentru a alunga duhurile necurate.
Ignatul: tradiții și obiceiuri în ziua sacrificării porcului de Crăciun. Ce se întâmplă în seara dinaintea tăierii animalului
Ignatul: tradiții și obiceiuri în ziua sacrificării porcului de Crăciun. Ignatul este o ocazie bună pentru reunirea familiei. De regulă, la sacrificarea porcului iau parte toți membrii ei, iar copiii au un bun motiv de veselie și de joacă. În seara dinaintea sacrificării, oamenii pregătesc câteva cuțite bine ascuțite, o butelie cu gaz sau paie (pentru pârlirea porcului), vasele în care vor pune carne, slănină și șoric.
Ignat traditii. Bărbații sunt cei responsabili cu sacrificarea animalului. Conform tradiției, cel care taie porcul trebuie să fie un om curat. Înainte este obligatoriu să meargă la biserică și să se spovedească. De regulă, gospodăriile unde se sacrifică porcul sunt sfințite înainte de procesul propriu-zis. La tăierea porcului femeile nu ar trebui să asiste, nici măcar pentru a turna băutură în paharele bărbaților, pentru că ar avea milă de animal, iar acesta nu ar muri.
Ignatul: tradiții și obiceiuri în ziua sacrificării porcului de Crăciun. După sacrificare, porcul este spălat cu apă și trebuie rostite cuvintele: ”Carnea ta să fie/ Carne aurie”. După care porcul este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse special deoparte, pentru Ignat. De asemenea, în foc se aruncă ramuri de lemn câinesc și de iasomie, în așa fel încât șoricul să iasă aromat.
Ignatul: tradiții și obiceiuri în ziua sacrificării porcului de Crăciun. Ce se rostește după tăierea animalului
După ce porcul este pârlit, se pune peste el un țol, iar copiii se urcă, în așa fel încât porcul să fie devorat cu poftă. Apoi, se ia bășica porcului și se pun grăunțe în ea, după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face bășica, atâta veselie și bucurie va fi în casă. De regulă, femeia se ocupă de împărțirea cărnii pe categorii, dar doar după ce bărbatul face semnul crucii cu cuțitul pe fruntea animalului, zicând ”Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși”.
Apoi, se pune deoparte carne pentru cârnați, caltaboși, tobă și pentru priptura de la pomana porcului. Picioarele se folosesc pentru prepararea piftiei. După tranșarea și sortarea cărnii, femeia pregătește o masă, numită “pomana porcului”, pentru toți oamenii care au ajutat la sacrificarea animalului. Într-un ceaun mare, se prăjește carne din porcul proaspăt tăiat. Odată cu friptura, femeia din casa pregătește și mămăliga, care trebuie să ajungă pentru toți. De asemenea, în mijlocul mesei se pune un castron cu murături.
Ignat traditii. Se bea țuică fiartă
Ignat traditii. De regulă, masa se face în curte, în fața casei. Se mânăncă în picioare și se bea și țuică fiartă. Pomana porcului se împarte apropiaților, dar și oamenilor sărmani. O parte din bucate ajung la preot. Ignatul pică întotdeauna în plin post al Crăciunului. Din restul cărnii se prepare produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează: cârnați, piftie, tobă, caltaboși, carne friptă. Nimeni nu se atinge însă de preparate decât după ce, în dimineața de Crăciun, o parte din ele sunt împărțite de femei, la vecini sau la biserică, pentru morții familiei.