Inainte de a fi actrita, Tania Popa, „rusoaica” de la Teatrul National, a visat sa faca design vestimentar: „Sper ca pana la finele anului 2012 – pana la sfarsitul lumii – sa scot pe podium prima mea colectie”

De: Cancan
Publicat: 08/04/2012 | 00:00
Tania Popa, actrita a Teatrului National din Bucuresti

Rep.: Cand ai venit, la 17 ani, in Romania din Basarabia te gandeai sa faci teatru?

T.P.: Nu, dar mi s-a parut ca la teatru as avea de invatat cel mai putin. Am vrut sa dau la Sankt Petesburg, la design vestimentar, pasiune de care n-am scapat si nu voi scapa niciodata. Sper din suflet ca pana la finele anului 2012, pana la sfarsitul lumii – ca sa fiu in trend -, sa scot pe podium prima mea colectie. Sunt innebunita si, la un moment dat, chiar am vrut sa ma las de actorie.

Rep.: Adica e posibil chiar sa renunti la teatru?

T.P.: Chiar eram foarte hotarata sa fac acest lucru, pana sa apara spectacolul „Fata din curcubeu”. Cand lumea vorbeste de mine sau citesc cronici… nu-mi vine sa cred ca este vorba despre mine. E un spectacol in care joc doar eu, o ora si douazeci de minute, unde cant, dansez si vorbesc mult. Este un spectacol realizat in numai zece sedinte, regizat de Lia Bugnar. Eu voiam doar sa cant ruseste. Si ca sa nu iasa un concert, ca nu sunt cantareata, am rugat-o pe Lia sa scrie niste texte pe care sa le zic intre melodii. Asa s-a nascut totul. Mi-am zis: gata, ma las de meserie, dar la final hai sa fac ceva special.

Rep. Te-a descumpanit succesul?

T.P.: Ca un facut, imi merge foarte bine: filmez de nu mai am timp de nimic, nu am voie sa zic multe, dar este vorba de un serial de televiziune nou care se va difuza din toamna. Am avut la Cristi Mungiu doua zile de filmari, mai am doua zile la regizorul Netzer…

Rep.: Ai mai jucat in seriale TV?T.P.: Da, dar nu era vorba de telenovele. Am jucat prima data la Pro TV in „Meseriasii”, „Taca-Paca”, am facut bani… Dupa aia am facut la Antene „Si milionarii plang”, dar a fost un singur sezon.

Rep.: Te-ai descurca numai cu un salariu de bugetar?T.P.: La un teatru sunt 50 de angajati, dintre care joaca 30, joaca in toate zilele, in roluri principale, secundare, ce-o fi. Si iau exact aceiasi bani sau de multe ori mai putin decat cei care scot lunar de pe card salariu fara sa faca ceva. Poate nu e vina lui, poate vrea sa joace si nu e distribuit. Dar nu e nici vina celui care nu-si mai vede capul, care munceste atat de mult. Ar trebui sa fie un salariu de baza, iar pentru cei care joaca sa se faca bonusuri, in functie de rol.

Rep.: Pentru cine ai creat pana acum?T.P.: Pentru Maria Buza, cred ca are deja cinci tinute de la mine. N-am eu timp cat mi-ar placea sa fac. Fac orice, acum lucrez la doua rochii de mireasa. Lucrez fara proba, iau masurile si aduc rochia. Gandesc modelul in asa fel ca sa nu trebuiasca sa fac probe. Imi plac materialele frumoase, matasea, voalul, dantela…

Rep.: De cand faci haine?T.P.: Din clasa a V-a imi fac hainele mie si celor apropiati. La fel si fata mea, care are o imaginatie debordanta. Daria e in clasa a VI-a, are 12 ani si multe idei in design, mi-ar placea sa faca asta si nu altceva.

Rep.: Fiul tau cati ani are?

T.P.: Are trei ani. Ii spunem Slavic, diminutivul de la Viaceslav. Il cheama ca pe sotul meu.

Rep.: Sotul cum vede viata ta agitata?T.P.: Cred ca asta este punctul forte in relatia noastra. Suntem exact pe aceeasi lungime de unda. In primul rand este cel mai infocat fan al meu si este mare lucru ca sotul tau, care nu este din meserie, sa inteleaga ca lipsesti ziua pentru repetitii, spectacole, ca nu faci mancare, nu faci treaba, ca nu-ti vezi copiii… Nu, el e multumit cand sunt apreciata la valoarea mea (rade).

Rep.: De aceea ai acceptat asa de usor sa te mariti cu el.T.P.: A fost o mare nebunie. Nu stiu, cred ca da. L-am cunoscut intr-un club si dupa o saptamana mi-a zis sa vin la Starea Civila. De ce? Sa ne casatorim, zice el. Iar eu: bine. Atata tot. Nici nu au stiut parintii, rudele, nimeni. Doua luni nimeni nu a stiut nimic. Eram deja insarcinata si am zis ca trebuie sa le spun. El locuia cu ai lui, eu la mine… (rade). Eram casatoriti, eram insarcinata si locuiam separat.

Rep.: Ce au zis mama ta, Daria, cand au aflat?T.P.: Mama cred ca si acum este socata, ca si parintii lui, dar noi suntem fericiti. Daria se intelege bine cu el. Sotul meu este cu 11 ani mai mic ca mine. Important e ca ne plac aceleasi lucruri, calatoriile, avem pasiuni comune. Si in primul rand suntem doi prieteni foarte, foarte buni.

Rep.: Mai vorbiti ruseste si moldoveneste in casa?T.P.: Cu copiii vorbesc ro