Interactiunea sufletelor! Intoarcerea spre Dumnezeu ne poate salva in aceasta lume

De: Cancan
Publicat: 26/02/2012 | 00:00

„Focul, focul interior, este cea mai puternica forta dintre toate, pentru ca biruie totul si trece prin toate lucrurile de pe Pamant. Omul se sprijina doar pe ceea ce rezista. Pamantul trebuie sa-i reziste omului, altfel acesta nu ar exista. Nu toTi ochii vad la fel, unul vede un obiect de o anume forma Si culoare, iar altul, de o alta forma Si culoare. La fel Si infinitul foc, ce-Si schimba culorile, nu e la fel de la o zi la alta. ASa vorbesc eu, THOTH, despre inTelepciunea mea. Orice om e un foc ce arde stralucind in noapte; omul este o stea incatuSata intr-un corp, pana cand, la sfarSit, se elibereaza prin propria lupta. Doar prin efort Si truda, steaua din tine va inflori intr-o noua viaTa.” „TabliTele de Smarald” (fragment) – Thoth Atlantul

Legea „lui unu” este scrisa in tot ceea ce ne inconjoara Si in structura fiecarui lucru Si a fiecarei fiinTe, iar aceasta lege nu este o lege omeneasca. Aceasta lege aparTine Creatorului Si ea a aparut ca o dorinTa a Creatorului de a se manifesta in tot Si toate. Si de aceea nu aveTi nevoie de nicio lege conceputa de oameni, pentru a fi permanent in relaTie cu Dumnezeu, pentru ca el exista in fiecare dintre noi Si in tot ceea ce ne inconjoara. Si pentru ca Dumnezeu este adevarul, nu ne sunt de folos toate incorsetarile create de catre oameni, respectiv: legile, doctrinele, regulamentele, religiile de orice fel Si instituTiile. Nu ne trebuie nimic venit din exteriorul fiinTei noastre, pentru ca viaTa exista in interiorul nostru Si este darul cel mai preTios primit de la Creator la naStere.

Pentru a ne regasi pe noi inSine, trebuie sa ne eliberam de toate preconcepTiile Si invaTaturile dogmatice cu care am fost obligaTi sa traim, de catre alTi oameni Si instituTii, in dorinTa lor de a deveni uniformi Si de a uita ca, de fapt, suntem unici.

Glasul inimii nu ne inSala niciodata”DizolvaTi” tot acest lest cu ajutorul inimii, pe care trebuie sa o ascultam in fiecare moment al existenTei noastre: toate intuiTiile personale pe care le avem in momentele de decizie reprezinta „glasul inimii” Si ele sunt alegerea corecta. Si este corecta, pentru ca inima este conectata la adevarul „lui unu”, in timp ce mintea are limite de percepTie Si de inTelegere. Mintea ne indeamna sa ne supunem „regulilor” societaTii, reguli care sunt strambe Si absurde de cele mai multe ori, in timp ce inima este libera de incorsetari, ea ne indeamna intr-un mod subtil sa fim buni, altruiSti, visatori, unici („dupa chipul Si asemanarea Lui”). Toate acestea le inTelegem mai ales in momentele de deznadejde, cand singura soluTie ni se pare rugaciunea fierbinte catre Dumnezeu. Si chiar daca problemele noastre nu dispar imediat dupa rugaciune, starea de pace interioara este imediata Si, prin mila Lui, ne simTim regeneraTi Si apTi de a ne ridica Si de a merge mai departe. Bunul obicei al oamenilor simpli de a-l invoca pe Dumnezeu pentru toate acTiunile lor, oricat de simple, Si de a-i mulTumi Si pentru un pahar cu apa este primul pas in stabilirea unei relaTii cu „unul”.