Jaf la TVR
Dezastru. Tone de filme hollywoodiene cumparate de Tudor Giurgiu vor ramane nedifuzate Bogdan Tiberiu Iacob Multi se intreaba cum a fost capabil Tudor Giurgiu sa faca praf atat de repede banii TVR-ului, in mai putin de doi ani de mandat. Unii spun ca nu s-a priceput, altii, ca a furat. De-abia de aici incolo, poate, vom afla care a fost adevarul despre incredibila performanta a lui Tudor Giurgiu de a distruge, sub multe aspecte (audiente, organizational, financiar), televiziunea publica. Astazi, va prezentam una dintre caile spre dezastru.
18 ore de film pe zi
Sunt cativa care se intreaba daca n-a fost chiar un proiect de lichidare a TVR, altfel neexplicandu-se sprijinul pe care l-a avut din partea unor politicieni (Mona Musca, Raluca Turcan si altii), dar si a unor jurnalisti. Una dintre explicatiile dezastrului creat poate fi gasit si in documentul elaborat de catre Departamentul Film al TVR care a avertizat recent Consiliul Director privind stocul imens de filme pe care televiziunea publica l-a acumulat si nu l-a difuzat. Analiza prezentata de catre Departamentul Film cuprinde inventarierea (titluri, ore de program, perioada detinerii drepturilor de difuzare, numarul de difuzari si redifuzari): filme artistice ce intra in dreptul de a fi difuzate dupa 2007 – total 364 de titluri, aproximativ 700 de ore; seriale nedifuzate pana la aceasta data si ale caror drepturi expira in urmatorii doi ani – 1193,5 de ore; documentare nedifuzate si ale caror drepturi expira in urmatorii doi ani – 865 de ore; filme artistice nedifuzate si ale caror drepturi expira in urmatorii doi ani – 1.536 de titluri, aproximativ 3.000 de ore. La stocul actual se vor adauga constant alte si alte filme ce vor intra in dreptul de a fi difuzate, conform contractelor incheiate, rata de intrare in licentiere fiind cel putin egala cu ritmul in care se difuzeaza filmele pe canalele televiziunii publice. Conform contractelor incheiate, stocul actual de filme poate avea patru pana la sase difuzari. Un calcul simplu arata ca, pentru a fi difuzate toate filmele, evitandu-se astfel nedifuzarea unor filme, dar care au fost platite, ar trebui ca TVR1, TVR2 si TVR Cultural sa difuzeze zilnic aproximativ 18 ore (75% din timpul de emisie) de film serial, documentar si artistic, fara a mai intra de aici incolo nici un alt film in stocul de disponibilitati! Conform actualei strategii de programe, TVR1 trebuie sa difuzeze aproape 30% filme (inclusiv reluarile) din totalul programelor difuzate, iar TVR2 si TVR Cultural aproape 35%.
Cheia afacerii: intermediarii de filme
Atunci de ce acest stoc imens de filme, de cateva ori mai mare decat cel necesar spre a fi difuzat? Daca analizam de unde au fost cumparate, putem gasi si explicatia. Sa ne amintim faptul ca, in perioada 2003-2004, TVR a reusit sa refaca o parte din contractele strategice cu marile case de productie si distributie de filme (Disney, Columbia Pictures), eliminand, astfel, distribuitorii intermediari de filme ce au generat, constant, suspiciunea platilor de comisioane catre persoane decidente din TVR. Observam ca, in loc sa scada ponderea intermediarilor, aceasta a crescut incepand cu 2006, ajungandu-se la situatia aberanta actuala. Angajati din TVR relateaza ca in ultimii doi ani au fost nevoiti sa intocmeasca documentatii de achizitii pentru multe pachete de filme cumparate de la firme intermediare, la presiunea presedintelui-director general Tudor Giurgiu. Mai mult, s-au achizitionat filme de la firma Transilvania Film, a carei proprietar este chiar Tudor Giurgiu, pe lista figurand 37 de filme nedifuzate, in valoare de 226.050 de euro.
Distrugerea TVR – un succes de casa
O concluzie se impune: intentia de a cumpara in exces filme de la intermediar poate ascunde un mecanism rapid de generare a banilor negri in favoarea celui care a impus achizitiile. Dincolo de fata aparent candida se ascunde, oare, un personaj lucid si care a jefuit cu premeditare? Vom afla mai multe dupa ce va disparea presiunea imensa pusa asupra TVR-ului de catre Tudor Giurgiu, de a nu „transpira” nimic despre neregulile petrecute sub mandatul sau. Tot ce se poate spune ferm acum este ca Tudor Giurgiu este mai bun ca actor decat ca regizor si ca opera de distrugere a televiziunii publice a fost un succes de casa.