La 25 de ani de la Revolutia din ’89, Postelnicu face declaratii cutremuratoare: „N-am mai iesit din casa, eu de abia mai stau”

Pe 17 decembrie 1989, la ora 17:00, preocupat de evenimentele de la Timiosoara, acolo unde oamenii au iesit in strada, in ceea ce avea sa fie scanteia Revolutiei, Nicolae Ceausescu a convocat, la Comitetul Central, o sedinta de urgenta a Comitetului Politic Executiv (CPEX). In cadrul sedintei, dictatorul i-a acuzat violent pe Iulian Vlad (seful Securitatii), Vasile Milea (ministrul Apararii) si Tudor Postelnicu (ministrul Internelor). Conform martorilor, cei trei au fost trasi la raspundere si amenintati cu plutonul de executie pentru ca nu au deschis focul la Timisoara, in data de 16 decembrie, atunci cand, in orasul de pe malul Begai, mai multi protestatari s-au impotrivit evacuarii pastorului reformat Laszlo Tokes.

17 decembrie 2014, aproape de ora 17:00. Un apel lung, care parca iti antreneaza gandurile pentru un blestem la adresa vocii metalice a mesageriei vocale, este spart de un glas sacadat, tremurand, greu. “Aloo, aloo. Nu va aud! Aud mai greu!”. La celalalt capat al liniei, vremurile atarnate de fir au trecut, se afla Tudor Postelnicu, unul dintre putinele personaje care detin adevarul sau franturi din ce s-a intamplat cu adevarat in decembrie 1989.

Vocea  tradeaza slabiciunea. Una dictata de varsta si de boala. Tudor Postelnicu isi duce traiul intr-un apartament din Capitala, departe de viata publica, langa sotia lui, cea care il ingrijeste de ani buni, singurul anturaj de incredere al unui om controversat, ajuns la 83 de ani, in urma unui slalom discret prin tranzitia capitalista de dupa 1989. In fata unui asemenea personaj, prezentarea vine ca o legitimare: “As dori un interviu, stiu ca…” Cautarea unui dialog duce la un monologul introductiv, spart de un refuz plin de multumiri, intre doua silabe intinse, imediat dupa pronuntarea cuvantului Revolutie. “Da domnule! Nu pot sa vorbesc! Sunt bolnav… de-abia mai stau, va multumesc pentru telefon. Nu ma simt bine!”

Cu sentimentul apasator al telefonului trantit in nas, incercam sa profitam de acel “alo” prelungit. “Vreau sa vorbim de fotbal, de dumneavostra, nu de Revolutie, nu putem sa va obligam…” Din nou un moment lung de liniste si vocea sacadata pare ca danseaza, in propozitii scurte, cu o logoree controlata. “Sa-l salutati pe domnul Dinu (n.r. Cornel Dinu) Mai putin ma uit la fotbal, m-au slabit vederile. Am auzit ca Dinamo a pierdut un meci, la scor (n.r. 6-1 cu Astra, una dintre cele mai severe infrangeri din istoria clubului) “Ce sa facem! Ce sa facem domne! Cand am putut, am facut, acum ce sa mai facem?”

Cum s-a implicat in fotbal

Inainte de Revolutie, Tudor Postelnicu a fost omul care s-a aflat in spatele performantelor lui Dinamo. Fost Ministru de Interne, acesta s-a implicat in viata clubului din “Stefan cel Mare”. Intr-un interviu acordat CANCAN.ro, cu putin timp inainte de a se stinge din viata, Vasile Anghel, presedintele ros-albilor din anii ‘80 si omul pe care Postelnicu l-a desemnat la conducerea “cainilor”, a explicat felul in care acesta se implica la echipa. “Cand m-a pus Tudor Postelnicu presedinte la Dinamo, in iarna lui 1981, mi-a spus ca avem o echipa de gloabe si trebuie schimbati toti. L-am rugat un singur lucru, sa ma lase sa lucrez si eu cu gloabele in retur. La Steaua se baga Valentin Ceausescu, iar la Dinamo o facea Postelnicu, insa el avea alt stil, stia sa mai asculte”, a dezvaluit Anghel, cel care a lucrat aproape 10 ani cu Postelnicu, perioada in care echipa a castigat mai multe titluri, cupe si a reusit cea mai mare performanta europeana din istorie: calificarea in semifinalele Cupei Campionilor Europeni.

“Nu am mai iesit de mult timp din casa”

Amintirile despre fotbal  l-au facut pe Postelnicu sa treaca peste embargo-ul verbal, autoimpus de ani buni. Intrebat de sanatate, de felul in care isi petrece timpul, fostul membru al Comitetului Central al PCR raspunde printre ezitari. “Ma mai uit prin ziar, dar vad ca si ziarele le ametesc de nu intelegi mai nimic. Nu am mai iesit de mult timp din casa. Acum un an am fost internat la Otopeni, apoi la Municipal. Nici nu prea vorbesc la telefon. Va multumesc pentru interes, numai bine, sanatate!” Cinci minute a durat dialogul cu Tudor Postelnicu, un om care a oftat de multe ori si a multumit, formal, dupa fiecare propozitie. La final, printre alte multumiri si urari de sezon, Postelnicu si-a luat ramas bun, insa, poate ca o ironie, nu a apasat butonul rosu de pe tastatura telefonului! Sotia l-a chestionat imediat : “Cine era?” Fostul tovaras din anturajul lui Nicoalae Ceausescu a raspuns, la fel de calm: “Un domn gazetar”.

CITESTE SI:

VIDEO Dezvaluiri incredibile despre Dinu, Lucescu, Dudu Georgescu, Velentin Ceausescu sau Gica Hagi!

Sotia lui Tudor Postelnicu, ultimul ministru de Interne al regimului Ceausescu, sustine ca acesta este grav bolnav: „A cazut la pat, doctorii nu mai spun nimic”

Senzational! Cum arata generalul Stanculescu la 25 de ani de la Revolutie

Cine a fost Tudor Postelnicu

S-a nascut in 1931, in judetul Prahova in prezent, intr-o familie de muncitori. A urmat cursurile Scolii Stefan Gheorghiu si este licentiat al Academiei de Studii Economice. A fost prim-secretar al Comitetului Judetean Buzau, seful Securitatii si Ministru al Internelor. Dupa 1990, in urma evenimentelor din 1989, a facut 7 ani de inchisoare, insa a fost eliberat. A ramas in istorie dupa ce a spus, chestionat fiind in legatura cu deciziile pe care le-a luat la Revolutie, printr-o propozitie simpla: “Am fost un dobitoc!”