La ce armament a recurs Rusia în războiul din Ucraina. Rachetele speciale sunt ”așii” lui Putin

Publicat: 31/03/2022 | 19:59

Invazia Ucrainei s-a dovedit până acum a fi un eșec pentru Vladimir Putin. Armata Rusiei nu a reușit să captureze marile orașe, cum ar fi Kievul sau Harkovul, însă a suferit mari pierderi omenești în fața militarilor și simplilor cetățeni ucraineni care încearcă să își apere cu orice preț țara. Iată la ce armament a recurs Rusia în războiul din Ucraina. Rachetele speciale sunt ”așii” lui Putin, potrivit unui documentar realizat de Gândul.ro.

Ţările occidentale au ajuns la un acord comun asupra unui pachet de sancțiuni, acestea fiind și cele mai dure restricții economice impuse vreodată Moscovei. Din acest motiv, Vladimir Putin recurge la amenințări aspre.

Chiar înaintea primei runde de negocieri pentru pace, liderul de la Kremlin a ordonat armatei ruse să pună în stare de alertă maximă forțele de descurajare nucleară. În acest mod, amenință nu doar Ucraina, ci și SUA și, implicit, NATO și ar încerca să pună capăt conflictului în termeni favorabili Rusiei. Echiparea bombardierelor cu armamente nucleare și prezența acestora în aer este un semnal mult mai agresiv decât menținerea acestora la sol.

Moscova este dispusă să își folosească armele nucleare?

În documentul „Principiile de Bază ale Politicilor de Stat ale Federației Ruse privind Descurajarea Nucleară” publicat în iunie 2020, Kremlinul își rezervă dreptul să folosească arme nucleare inclusiv pentru prevenirea unei escaladări a acțiunilor militare, pentru încetarea în condiții acceptabile pentru Federația Rusă sau pentru aliații săi.

Federația Rusă consideră armele nucleare ca fiind strict niște mijloace de descurajare. Astfel, este clar că Moscova arată că este dispusă să își folosească armele nucleare dacă se primesc date sigure despre o posibilă lansare de rachete balistice care ar ataca teritoriul Rusiei, dacă un alt adversar le folosește sau statul este în pericol.

(CITEŞTE ŞI: PLANUL SECRET AL LUI VLADIMIR PUTIN: “VA TERMINA CU UCRAINA, APOI VA TRECE LA ROMÂNIA”)

Înainte să fie modificat, în anul 2020, documentul susținea că armele nucleare pot fi folosite doar atunci când existența statului era amenințată.

Statele Unite și Rusia dețin peste 90% din armele nucleare din lume, dar doar o mică parte dintre acestea sunt desfășurate, potrivit „Union of Concerned Scientists”.

Este bine de știut că o treime dintre armele nucleare ale Uniunii Sovietice erau amplasate pe teritoriul Ucrainei, însă aceasta a renunțat la ele după ruperea URSS. Ucraina a primit, în schimbul acestor arme nucleare, garanții scrise de independență și suveranitate de la Rusia, SUA și Marea Britanie.

Arsenalul armatei ruse

Potrivit unui raport al Buletinului Oamenilor de Știință din domeniul Atomic, Federația Rusă are aproximativ 4.500 de focoase nucleare, care pot fi folosite de lansatoarele strategice cu rază lungă de acțiune sau chiar de forțele nucleare tactice cu rază scurtă de acțiune. Cele mai multe ogive nucleare sunt ținute în rezervă, restul fiind plasate pe diferite arme terestre, marine sau aeriene.

(VEZI ŞI: CUM SE PREGĂTEŞTE ROMÂNIA DE UN EVENTUAL RĂZBOI? VASILE DÎNCU A FĂCUT ANUNŢUL)

Din totalul armelor, aproximativ 1.600 sunt desfășurate: puțin peste 800 pe rachetele balistice terestre, peste 570 pe rachetele balistice de pe submarine, iar aproximativ 200 în bazele bombardierelor grele. Aproximativ 3.000 de focoase sunt depozitate în silozuri. Pe lângă acestea, există alte 1.500 de arme nucleare retrase, care sunt încă intacte. Astfel, Rusia ajunge la un total de aproximativ 6.000 de focoase.

Încă de la începutul invaziei trupelor rusești pe teritoriul Ucrainei, Vladimir Putin a avertizat NATO să nu intervină și a amenințat cu consecințe care nu s-au mai văzut până acum în istorie. Statele Unite ale Americii și NATO au condamnat decizia luată de președintele rus și susțin că această decizie este una periculoasă și inacceptabilă, în timp ce Casa Albă nu a exclus posibilitatea de a impune noi sancțiuni asupra sectorului energetic al Rusiei.

Documentarea acestui material a fost realizată de GÂNDUL.RO.

This browser does not support the video element.