Locul magic din România pe care doar câțiva oameni îl știu. Zona este păzită de ”Zâne”
Este vorba despre Platoul Vârtoapelor. Poiana se află în mijlocul munților Orăștie – masivul Șurenau. Oamenii de aici au denumit locul din apropierea Sarmizegetusa Regia (la 13 km distanță) ”Dumbrava minunată” și este considerată zona unde cresc cei mai frumoși ghiocei sălbatici.
Conform credințelor și legendelor vechi, ”Dumbrava minunată” se află sub protecția zânelor – ființe supranaturale – care își fac apariția în diferite împrejurări pentru a transforma poiana după bunul lor plac. Punctul de plecare către Poiană este comuna Orăștioara de Sus, parcul natural Grădiștea Muncelului – județul Hunedoara.
Totodată, în zonă există grote ascunse, însă sunt locuri destul de greu accesibile pentru turiști. Se crede că aceste grote au adăpostit călugării, în timp ce altele erau locuri de refugiu pentru sălbăticiunile din zonă, dar și locul unde erau ascunse comori prețioase. Din bătrâni se spune că peștera din Valea Rea ar fi fost folosită chiar de Decebal- care și-ar fi ascuns acolo comorile din aur și banii.
“Întreaga culme a Vârtoapelor, stâncoasă și calcaroasă, este presărată cu mici grote, care uneori par a fi peșteri de dimensiuni mai mici. Pe micile platouri de la gura câtorva dintre acestea au fost descoperite fragmente ceramice dacice. Deasupra izvorului pârâului Bodii, în stânca numită Piatra Bodii, se află o peșteră destul de spațioasă, cu două ieșiri și cu un coridor lateral spre sud, încă neexplorată de arheologi”, a descris istoricul Ioan Glodariu, care a fost coordonator al șantierelor arheologice ale cetăților dacice.
Platoul Vârtoapelor – poiana cu cei mai frumoși ghiocei sălbatici din România
Turiștii care își doresc să viziteze zona au de parcurs un traseu către grotele de sub ”Cununi” – loc unde s-au descoperit ruinele fostei capitale a dacilor – începând de la drumul forestier Valea Rea. Drumul forestier se bifurcă din șoseaua Orăștie-Sarmizegetusa Regie – chiar aproape de intrarea în satul Grădiștea de Munte.
“Aici se spune că uneori, noaptea, flăcările bat pe comori. Într-o noapte am văzut ţâşnind vâlvătăile din pădure. Mai multe flăcări care luminau muntele. Din bătrâni se spunea că în acea zonă fusese îngropată comoara lui Decebal. Eu nu am putut ţine acest secret, iar alții, aflând, au săpat după aur și au descoperit comorile. Banii însă nu le-au adus fericirea”, a spus o locuitoare din Grădiștea de munte, potrivit Adevărul.
Traseul nu este marcat, însă drumul continuă prin pădure – aproximativ 2 kilometri – și va duce la o cascadă. După încă alți 2 kilometri se ajunge la un schit construit în anii 2000. De acolo, drumul devine tot mai dificil, aproape imposibil de traversat din cauza bolovanilor căzuți din peretele de stâncă și al copacilor căzuți. Din acest punct se poate observa stânca albă a Bodii – locul unde se este peștera principală.
“Sigur că nu există nici o inscripţie, căci pe aici se ajunge la Peştera Bodii sau Peştera din Valea Rea cum i se mai spune. Noroc că în dreptul pârâului se afla o casă unde am găsit înţelegere şi un ajutor cât de cât. Aici stăteau părinţii şefului cantonului forestier care se afla la începutul Văii Rele. I-am întrebat de drumul spre Peştera Bodii. Moşul îl ştia bine, pe aici se născuse şi copilărise. La peşteră se ajunge ușor, ne-a spus, este potecă bună până acolo, iar în peşteră se intră pe o scară de lemn” a scris Cornelius Ionescu, fost explorator al ținuturilor cetăților dacice, pe propriul blog.