Masti venetiene pentru alungat spiritele rele din casa

De: Cancan
Publicat: 01/11/2007 | 00:00

Grup. Pierrot, Doru si Jolly Joker, o farama de Venetie intr-un apartament din Titan Hobby. La cei 27 de ani ai sai, Doru Marinescu, absolvent de ASE, sectia Relatii Internationale, are o pasiune mai putin obisnuita Razvan Mateescu Daca in Grecia antica teatrul era de neconceput fara aceste accesorii, in zilele noastre cei care-si decoreaza interioarele cu astfel de obiecte pot fi banuiti de gust si rafinament. O categorie aparte a acestei forme de manifestare a spiritului omenesc o reprezinta mastile venetiene. Doru este convins ca obiectele confectionate manual de el, in stil baroc, medieval sau modern, sunt in stare sa alunge spiritele rele dintr-o locuinta. In vremurile de mult apuse, ele se foloseau pe scara larga de doamnele sau domnii care faceau vizite incognito, in scopul intretinerii de relatii extraconjugale, astfel ca dovada adulterului era practic imposibil de facut. In secolul 16, venetienii purtau masti tot anul, asa ca puteau face absolut orice le trecea prin mintile infierbantate, ascunsi in spatele coloratelor figuri. Cat e ziua de mare si uneori pana tarziu in noapte, Doru lucreaza cu pasiune la aceste chipuri din ceramica, brocard, catifea, tafta si impodobite cu cristale Swarovski. De pe peretii atelierului sau, improvizat intr-un apartament din Bucuresti, ii dau binecuvantarea alte mutre anonime venite din trecut: Divinna, Pierrot cel melancolic si cu o lacrima de nesters pe obraz, Colombina, Bufo si alti arlechini si Jolly Jokeri „made in Titan”. Artistul nu poate lucra decat in acordurile distinse ale muzicii preclasice datorate lui Bach, Pachebel sau Albinoni. Astfel, intre dormitorul-atelier si banalul cartier-dormitor bucurestean cade cortina, iar dincolo de ea, o farama din spiritul Venetiei de acum cateva secole prinde viata. Pana acum, Doru a confectionat sute de masti si a participat la mai multe expozitii si festivaluri medievale, insa visul tanarului este sa le expuna intr-o zi, pe toate, in foaierul Operei Romane.