Mihai Stan, unul dintre liderii „Reţelei bancherilor”: „Miniştri, senatori, m-au folosit”

În faţa judecătorilor, Mihai Stan a declarat: „Am fost folosit”.

„Am fost pus de politicieni să fac lucrurile pe care le-am făcut. Miniştri, senatori, m-au folosit”.

Liderul grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, reprezintă un pericol social concret, iar arestarea acestuia s-a decis pe baza numărului mare al păgubiţilor, de faptele grupului condus de acesta, a prejudiciului mare produs şi a duratei mari de timp de operativitate, arată motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti, care a decis arestarea preventivă, pentru 29 de zile.

Tribunalul consideră că infracţiunile pentru care este cercetat Mihai Stan, prin gravitatea deosebită şi prin reacţia publicului, „creează o stare de nelinişte capabilă să justifice arestarea preventivă”.

Pe de altă parte, notează judecătorul în motivare, „chiar dacă unele din circumstanţele personale sunt favorabile inculpatului (…), instanţa apreciază că la acest moment procesual se impune a da prevalenţă împrejurărilor obiective în care se presupune că a fost comisă fapta, întrucât, prin ele însele, circumstanţele personale nu pot contrabalansa gravitatea concretă a faptelor şi urmările produse, încât să ducă la concluzia inexistenţei pericolului concret pentru ordinea publică”.

Mihai Stan a fost arestat, sâmbătă, de către un complet de judecată al Tribunalului Capitalei, alte 16 persoane fiind încarcerate pentru implicare în reţeaua de înşelăciuni ale unităţilor bancare.

Lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.

Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale „să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pntru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.

Totodată, Mihai Stan ar folosit în raport de băncile comerciale CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank, înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), „în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancre din România”, arată DIICOT.

Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piturca, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.

Mihai Stan se prezenta la bănci sub identităţi false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.