O incursiune spectaculoasă în trecut! Uite cum au sărbătorit românii Ziua Naţională de-a lungul timpului!

De: Cancan
Publicat: 29/11/2012 | 20:52

Însă, cu ani în urmă, Ziua Naţională marca şi alte date istorice – 10 mai şi 23 august. Vă mai aduceţi aminte?

Noi sărbătorim 1 decembrie în cinstea Marii Uniri a Principatelor Române.

1 Decembrie 1918, la Alba Iulia

Atunci, la 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunări Naţionale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, aclamat de o impresionantă adunare populară, încununa celelalte acte de unire de la Chişinău (27 martie/9 aprilie 1918) şi Cernăuţi (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia şi Bucovina reveneau în hotarele României.

Pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular era afluenţa poporului.

Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie, informează 1decembrie.ro.

Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Ziua Naţională sărbătorită în funcţie de contextul istoric

Ziua Naţională a românilor a avut şi alte semnificaţii, în funcţie de contextul istoric de la momentul respectiv.

Astfel, în perioada comunistă, Ziua Naţională era sărbătorită pe 23 august şi reprezenta prilej de sărbătoare pentru eliberarea de sub „jugul fascist”.

Înainte de comunism, Ziua Naţională marca venirea în ţară a Regelui Carol I şi era sărbătorită pe 10 mai.

Realitatea face ca aceste două date să fie rareori menţionate în presă, deoarece ele şi-au pierdut din semnificaţie.

Cu toate astea, înainte de ziua de sâmbătă, ţinem să ne aducem aminte şi cum era sărbătorită Ziua Naţională în trecut, în comparaţie cu tradiţiile şi obiceiurile din prezent.

Ziua Naţională la 10 mai

Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.

În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în faţa parlamentului independenţa de stat a României.

În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea ţării din principat în Regatul României.

Pentru a marca evenimentul, ziua naţională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria Românie.

Sărbătoarea de 10 mai avea în centru familia regală şi pe rege.

Ei participau la defilare, la masa festivă de la Palat, la slujba pentru sfinţirea zilei la Mitropolie, iar seara ieşeau în mijlocul bucureştenilor, asistau la bătaia cu flori de la „Şosea” şi la spectacolul cu focuri de artificii din Cişmigiu.

În schimb, 10 mai nu era doar o zi pentru regalitate, informează avocatnet.ro.

La Bucureşti, în Piaţa Universităţii, se organiza defilarea armatei, a elevilor, studenţilor, meşteşugarilor şi negustorilor, a primarilor şi nobililor judeţelor ţării, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei din care veneau.

Ziua Naţională la 23 august

În perioada comunistă, toţi românii erau obligaţi să participe la Ziua Naţională şi mai mult ca sigur, defilările şoimilor patriei şi ai pionierilor nu sunt străine nimănui.

Ziua de 23 august era organizată până la cele mai mici detalii (de la modul în care erau poziţionaţi în coloane şi până la modul cum se îmbrăcau), iar din 1947 şi până în 1989, stadionul 23 august se umplea de oameni.

În fiecare oraş al ţării se auzeau cântece patriotice („Stima noastră şi mândria”) în scopul de a-i preaslăvi pe cei doi conducători.

Ziua Naţională la 1 decembrie, după 1990

Alegerea zilei de 1 decembrie a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.

Ziua de 1 decembrie este marcată prin montarea de drapeluri pe principalele artere de circulaţie, iar autorităţile române organizează o serie de manifestari care includ parade militare, evenimente culturale sau focuri de artificii.

Ana Tepsanu