Ora de vară 2023. Când dă România ceasurile înainte cu o oră
România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 26 spre 27 martie. Ora 03:00 devine ora 04:00, iar ultima duminică din luna martie va fi cea mai scurtă din an.
Potrivit Ordonanței nr.20, articolul 1), în anul 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare privind stabilirea orei oficiale de vară.
”În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″. se arată în ordonanță.
Ceasurile se vor da înainte cu o oră, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 martie, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Schimbarea orei se face în întreaga Europă, însă sunt și excepții: Islanda, Georgia, Belarus, Azerbaidjan, Turcia şi Rusia. Totodată, din cauza fusului orar diferit, schimbarea orei nu se face simultan.
Pe lângă țările din Europa, sunt țări care au introdus doar de câțiva ani ora de vară, deși inițial renunțaseră. Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.
Totodată, au rămas și țări care au renunțat și nu au mai revenit la ora de vară. Printre care se numără Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017). Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar, potrivit timeanddate.com.
Schimbarea orei ne poate afecta sănătatea
Potrivit specialiștilor, schimbarea orei ne poate da programul și viața peste cap. Omul are nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se obișnui cu noul fus orar. Totodată, au fost întâlnite cazuri în care oamenii s-au confruntat cu depresie, anxietate, probleme cardiace și chiar s-a constatat o creștere mai mare a cazurilor de sinucidere.
”Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program. Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.