Primele bombe nucleare au fost construite cu uraniu romanesc. Vezi aici de unde s-a extras minereul mortii!
Autorul unei lucrari care trateaza fenomenul crede ca din uraniul de la Baita s-ar fi construit bombele nucleare de la Hiroshima si Nagasaki.
Ioan Costea este un inginer silvic in varsta de 55 de ani, autor al mai multor volume in care povesteste o serie de istorisiri ale locului. El a fost marcat, copil fiind, de povestile rudelor despre invazia nemtilor in Apuseni, iar apoi de ororile comunistilor. Un unchi a fost impuscat chiar in fata casei in care locuia, in fata familiei, in noaptea de inviere a anului 1945. Pornind de la mai multe marturii si documente, inginerul a publicat si lucrarea “Uraniul primelor bombe”, si este convins ca au existat exploatari ale nemtilor pentru minereu de uraniu, chiar daca nu la scara larga, dar cantitati suficiente pentru fabricarea unor bombe in laboratoarele secrete ale SS-ului au plecat din Muntii Apuseni.
Inginerul este convis ca viaductul construit in 1943 de nemti, peste Valea Luncoiului, intr-o curba cu raza de 300 de metri, a fost construit tocmai in acest scop, dar nemtii nu au mai avut ocazia sa-l valorifice, pentru ca au pierdut razboiul. Anumite rapoarte ale geologilor vorbesc despre minereuri de uraniu in zona Baita, dar care nu ar fi fost exploatate-aici nu este vorba despre exploatari industriale, ci prospectiuni facute de nemti. “Probabil ca au scos suficient pentru a face o bomba”, spune Ioan Costea, in cartea sa, prezentata in publicatia „Replica Hunedoara”. lucrare „pe care o califica de la inceput ca neavand caracter stiintific, ci stransa doar pe baza dovezilor, documentelor si marturiilor pe care a reusit sa le stranga.
Uraniul ar fi fost folosit la prima bomba atomica
Aprecierile inginerului roman sunt sustinute si de relatari ale presei italiene. “Corriere della Sera” scria, în 2005, ca în volumul „Bomba lui Hitler” apareau o multime de indicii care ar putea conduce la concluzia ca nazistii au avut la dispozitie un fel de arme nucleare. Ei le-ar fi experimentat în octombrie 1944 si în martie 1945. Se pare ca detonarile au fost urmate de „valuri de vant ca niste socuri de presiune”.
Autorul volumului, un istoricul german, scria si despre un reactor nuclear langa Berlin, si sustine ca nemtii au ajuns departe în domeniul uraniului: „Cercetarea germana în domeniul uraniului a mers mai departe decat ne-am putea noi gandi […] cu toate acestea nu ar fi fost vorba despre o bomba atomica […] nu am auzit niciodata vorbindu-se de asa ceva, fiindca a fost implicat doar un grup mic de oameni de stiinta, legati de SS”. Productia armelor atomice ar fi fost cunoscuta doar de Himmler, iar documentele referitoare la aceste arme ar fi fost capturate de aliati în al Doilea Razboi Mondial.
Ajungand inapoi la cartea inginerului roman, acesta a povestit ca a plecat cu cercetarea de jos in sus. „Tot cautand informatii oficiale care sa arate, asa cum ar fi de asteptat, ca sovieticii au început exploatarea uraniului romanesc […] nu mica mi-a fost mirarea sa descopar ca Hitler a fost primul care a început exploatarea uraniului în muntii motilor. Am aflat ca nazistii lui Himmler au folosit o parte a acestui uraniu la construirea catorva „arme atomice”, scrie Ioan Costea.
Inginerul s-a lansat apoi intr-o teorie si mai indrazneata. „Cealalta parte a uraniului motilor a ajuns în posesia statului american. Din acest uraniu, daruit de nazisti, americanii au facut acele bombe pe care le-au slobozit asupra Japoniei”.
Exploatau “un fel de praf de pusca, mai scump decat aurul”
Romanul a intervievat mai multi localnici, care au confirmat ipotezele sale. Sabina Pasca, casatorita cu un fost activist de partid si primar în Arieseni în 1959, i-a povestit anumite lucruri din perioada 1937-1938. „Oamenii din Arieseni mergeau la lucru la Baita Plai cu caii, pe la Colibita, pe un drum de picior. […] aveam cel mult sapte ani, nu mersesem la scoala”.
Sabina stia ca oamenii din Arieseni spuneau ce exploatau ei la Baita Plai: „un fel de praf de pusca, care-i mai scump decat aurul” si ca „O mana de praf de pusca de la Baita face cat patru maini de aur”. În 2012, autorul afla de la Gheorge Trifon din Vidrisoara ca: „In 1955, am fost platit de un ofiter rus sa întocmim o retea de 100/100 m pentru detectarea uraniului pe versantul Raului Aries – Muntele Biharia. Eram dotat cu o crosa pe care o taram dupa mine, în fata purtam o aparatura într-o ranita, iar la urechi aveam casti […] stiu ca odata ce am ajuns pe Biharia toate aparatele s-au ars din cauza concentratiei mari de uraniu”, iar barbatul si-a amintit: „Iti pot spune cu certitudine ca atat harta, cat si aparatura erau nemtesti (…winking Retin foarte bine aceste aspecte deoarece harta era foarte amanuntita, erau trecute toate paraiele, oricat ar fi fost de mici, iar pe aparatura m-am uitat cu foarte mare atentie si am vazut scrisul nemtesc”.
CITESTE SI: Secretele dacilor, inspectate de Securitatea lui Ceausescu! Ce se ascunde cu adevarat in Muntii Bucegi!
Un muncitor a murit in urma unei explozii controlate la Exploatarea Miniera de Uraniu Crucea
(M.N.)