UPDATE: Decizia CSM în urma solicitării cu privire la revocarea șefei DNA, Codruța Kovesi

De: Cancan
Publicat: 27/02/2018 | 15:24
La câteva ore după ce Laura Codruța Kovesi și-a susținut punctul de vedere în ședința de la CSM, oficialii Consiliului Suprem al Magistraturii au decis respingerea solicitării cu privire la revocarea șefei DNA.
UPDATE 17:20 – CSM a dat aviz negativ cu privire la solicitarea lui Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruța Kovesi. 
„În şedinţa din data de 27 februarie 2018, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ solicitarea ministrului justiţiei privind revocarea doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Hotărârea va fi motivată în perioada imediat următoare şi va fi publicată pe pagina de internet a Consiliului.”, potrivit comunicatului făcut public pe site-ul oficial al CSM.

„Dat fiind interesul public manifestat pe solicitarea ministrului Justiției cu privire la revocarea doamnei procuror-șef, Laura Codruța Kovesi, din funcția de procuror-șef al DNA, în ședința secției pentru procurori de astăzi, 27 februarie 2018, secția pentru procurori a decis respingerea solicitării ministrului Justiției cu privire la posibilitatea revocării procurorului-șef, prin urmare avizul este unul negativ. În perioada imediat următoare, hotărârea va fi motivată, va fi pusă și transmisă decidenților în vederea luării măsurilor legale”, a declarat vicepreședintele CSM, Codruț Olaru.

Citește și: Codruța Kovesi, față în față cu Tudorel Toader! Primele declarații ale ministrului Justiției la CSM: „Comportament excesiv de autoritar”

În rândurile de mai jos sunt declarațiile șefei DNA, Laura Codruța Kovesi din timpul ședinței de la Consiliul Suprem al Magistraturii, unde a fost prezent și ministrul Justiției, Tudorel Toader.

„Am să prezint punctul de vedere în legătură cu propunerea de recovare. (…). Aceste motive invocate sunt nereale, nedovedite, iar unele dintre ele nu sunt susținute.
Pentru unele dintre afirmații care sunt foarte grave, din punctul meu de vedere, nu există dovezi. Am adunat dovezi că aceste motive sunt nereale, netemeinice, sunt simple susțineri. Având în vedere că la propunerea pe care ministrul de Justițșiei a înaintat-o și bazându-se pe raportul Inspecției Judiciare, acel control a vizat activitatea managerială pe perioadă 2016 și 2017. Chiar dacă a precizat că perioada este 2017-2018, eu am depus și activitatea mea și pe 2016 DNA a înregistrat cele mai bune rezultate și ele sunt prezentate. Am să iau pe puncte. (…). Prin raport scris, ministrul Justiției aplică retroactiv deciziile CCR. Mi se reproșează comportamentul anterior pronunțării deciziei CCR. (…). Dacă astfel de situații nu ar exista, nu ar exista Curtea Constituționale, ea este acolo ca să rezolve lucrurile. (…). Practic domnul ministru al Justiției aplică retroactiv efectele unei decizii ale Curții Constituționale. (…).
 La punctul 2, decizia CCR că DNA și-a abrogat o funcție pe care nu o posedă. (…) Și în acest caz, ministrul îmi reproșează că nu m-am gândit că pot intra în conflict, iar acea situație să fie în conflict între instituții. (…) La trei, decizia 611 a CCR, motiv pentru care mi se impune este acea că nu am dat curs de a mă prezenta comisiei speciale de anchetă. Aș vrea să vă spun că am răspuns la toate solicitările, am răspuns în scris, nu m-am prezentat că nu dețin date sau documente care să aibă legătură cu activitatea acestei comisii. Pentru asta, s-a făcut o verificare și s-a decis clasarea pentru că nu am comis nicio abatere. Nu se pot aplica retroactiv și să mi se reproșeze că nu am știut ce se va pronunța. (…)
Motivele și argumentele din această propunere se bazează pe forma raportului Inspecției Judiciare, acel raport nu a fost aprobat de CSM în forma în care a fost redactată ca urmare a obiecțiunilor, o parte dintre observații au fost însușite. Astfel, trebuie să avem ăn vedere ce a decis secția de procurori. Cu privire la presupunerea că am obstrucționat Inspecția, se sugereză neleal că am fi obstrucționat o activitate de control. V-am anexat o listă scrisă de mână de procurorul de caz. Așa-zisa obstrucționare, aș vrea să vă spun că acest lucru a fost verificat și s-a clasat. Și acesta este un motiv nedovedit și nesusținut.

Comportamentul autoritar nu știu ce criterii a avut când a făcut această afirmație, probabil a fost subiectiv, modul în care am acționat în calitate de procuror-șef DNA și am decis comisiile de interviu pentru procuririi care s-au prezentat la DNA. Am respectat dispozițiile legii.

Punctul nouă, implicarea în anchetele altor procuriori, așa cum se arată în raport, această apreciere se face pe baza unor declarații din spațiul public în care spuneam că mi-am asumat acest dosar, dar eu mi l-am asumat în virtutea legii ca procuror-șef. Un alt motiv care nu este dovedit este prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. Ministrul Justiției preia anumite aspecte sau dintr-un raport care este o rezoluție și care susține că a fost comunicat pe 9 ianuarie, la o simplă lecturare se poate vedea că nu am folosit cuvântul decapare. Niciodată nu am prioritizat un dosar după calitatea persoanei (…). Pentru mine este inexplicabil modul cum ministrul a eliminat probele științifice. Dacă vorbim de prioritizarea dosarelor, primul criteriul este data dosarelor, se fac controale pe dosare mai vechi de un an, apoi măsurile preventive. Nu există nicio dovadă care să suțină acest punct. Mi se impută că am contestat deciziile CCR. Niciodată nu am criticat, nu am emis judecîți de valoare. În schimb, ca și conducător, a trebuit să evaluez impactul pe care unele decizii le are asupra noastră, ca instituție.

La filele 33 și 34 sunt descries concluziile scrise ale expertizei tehnice scrise, rezultă că nu sunt cele originale și că au suferit cel puțin o modificare.

(…). În motivarea acestui punct 11, se face o referire la un eveniment la care am participat și unde am vorbit despre abuzul în serviciu. Nu am criticat Curtea Constituțională, ci am prezentat efectele unei decizii luată de Curtea Constituțională. (…).

Exprimarea unor opinii cu privire la dezbaterea unor modificări legislative nu există nicio dispoziție legală care să interzică unui procuror sau judecător să-și exprime punctul de vedere pe anumite modificări legislative (…).

Investigarea unor persoane care dețin funcții în stat nu este dorința DNA, este o competență prevăzută de lege. Atunci când se comit anumite fapte de corupție, atunci DNA poate și este obligată să efectueze aceste investigații

La punctul 16 – Creșterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor și raportări eronate. Aici sunt o serie de afirmații nereale și nedovedite. În 2016 au fost 116 persoane care au fost achitate și am decis să fac o statistcă separată pentru că 15 persoane au fost achitate în 2016 ca urmare a aplicării dezincriminării prin interpretarea CCR. În 2017 nu a crescut numărul achitărilor, ci a scăzut. Aici am avut doar 92 de inculpați care au fost achitați pe alte temeiuri. Din cei 92 inculpați achitați, 32 au fost trimiși în judecată anterior anului 2013. Cu privire la soluțiile de achitare există un ordin intern al procurolului șef care a fost emis și în baza ordinului procurolului general al României prin care verificăm toate soluțiile de achitare pentru a stabili care sunt motivele care s-a ajuns la aceste soluții.”, a declarat șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

 Înainte ca șefa Direcției Naționale Anticorupției să vorbească în fața procurorilor de la Consiliul Suprem al Magistraturii, între Tudorel Toader, ministrul Justiției și Augustin Lazăr, procurorul general, au avut loc discuții aprinse.
„O competență dată ministrului Justiției nu poate fi anulată printr-un regulament indiferent al cui e, al CSM, pentru că regulamentul în ierarhia actelor normative este cu mult după”, a spus Tudorel Toader.

 

Articole recomandate