Proprietarul hotelului de seniori din Snagov unde s-a stins Mioara Roman a rupt tăcerea. Ce hobby-uri și dorințe avea. “Acasă nu putea benefecia de așa ceva”
Mioara Roman s-a stins din viață la 83 de ani, în cursul dimineții de vineri, la Hotelul pentru Seniori Vitalitas din Snagov. Patronul instituției, Raul Pătrașcu, a mărturisit, în exclusivitate pentru CANCAN.RO, ce hobby-uri și dorințe avea mama Oanei și a Catincăi, pe care o descrie că a fost o „persoană extrem de jovială, mereu cu zâmbetul pe buze”.
Trecerea în neființă a Mioarei Roman a întristat nu doar întregul personal al Hotelului de lux pentru seniori din Snagov, ci și rezidenții-pacienți aflați acolo. Aceștia au aflat trista veste la micul dejun, când cea cu care se împrieteniseră, descrisă ca fiind o persoană extrem de jovială, nu a mai venit la masă.
„Avea masa ei favorită”
Patronul instituției, Raul Pătrașcu, a vorbit, în exclusivitate pentru CANCAN.RO, despre cum și-a petrecut ultima zi din viață mama Oanei și a Catincăi Roman, precum și despre hobby-urile și tabieturile acesteia.
„Doamna Roman a beneficiat de toate îngrijirile centrului nostru, specializat în îngrijirea persoanelor vârstnice, atât a celor care au patologii medicale complexe cât și a celor care sunt independente și vor să trăiască bine. Și anume, noi avem personal specializat, medici, psihologi, asistente, infirmiere, care îngrijesc vârstnicii 24 de ore cu 7. Adică în fiecare zi a săptămânii. Avem aici pacienți care sunt fie post AVC, post fracturi, cu boli neouro-degenerative, precum Alzheimer, fie demențe generative sau vasculare. Doamna Roman, fiind o persoană cu multiple patologii, chiar a beneficiat de tot ce avem noi mai bun de oferit. Se întâlnea foarte des cu personalul nostru, o ajutam în toate activitățile zilnice. Pentru că dânsa era o persoană dependentă.
Pe lângă interacțiunile cu ceilalți, avea masa ei favorită, cu persoanele cu care lua masa. Era vizitată foarte des de familie, de prietenii de afară, de vecini”, a spus Raul Pătrașcu, patronul de la Vitalitas.
„Era o plăcere să fim în preajma ei”
Mioara Roman era îndrăgită de toți pacienții, nu doar de personalul medical și avea mulți prieteni în cadrul Hotelului de seniori din Snagov.
„Pot spune că pe parte umană, a fost o persoană deosebită. Nu că nu ne-a creat niciodată probleme. Din contră, era o plăcere să fim în preajma ei, nu doar noi, ca și personal, dar și ceilalți. Era mereu jovială. Personalitatea ei era de această natură, mereu ne întâmpina cu zâmbetul pe buze, în ciuda tuturor lucrurilor prin care a trecut în viață. La plecarea după consultația zilnică și la rundele pe care le făceam mereu ne făcea urări de bine. Avea mulți prieteni în centrul nostru. Noi am creat un micro-sistem, o mini-comunitate, astfel încât niciodată să nu se simtă abandonați. Personalul, împreună cu psihologii, avem activități constante, de la ateliere de pictură, la ateliere de lucru manual, la jocuri de societate.
Mergea la aceste activități, participa activ, pentru că putea și se bucura. Avea o personalitate jovială iar trecerea ei în neființă a fost o veste tristă pentru noi toți. Pe măsura bunătății pe care a avut-o, și trecerea ei a fost una lină, în somn, fără probleme. Nu se simțise rău, nu a avut nimic cu o zi înainte. A fost văzută chiar și-n seara aceea, nu avea semne vizibile. De aceea, și autoritățile competente nu au declarat decât o moarte naturală. Nu a fost nevoie să o ducă la INML”, a adăugat Raul Pătrașcu.
„ Îi plăceau dulciurile, ea nu avea restricții, dar îi dădeam cu măsură”
Patronul Hotelului pentru seniori din Snagov ne-a mai spus că Mioarei Roman îi plăcea foarte mult să citească și făcea acest lucru zilnic. De asemenea, prefera dulciurile și anumite fructe.
„Când dimineață nu a mai venit la masă, ne-au întrebat de dânsa. Și, bineînțeles, noi le spunem. Că din păcate, a trecut în neființă. Pierderea ei se simte, era o prezență plăcută, frumoasă. A ajutat să fie o atmosferă frumoasă. Avem o sută de rezidenți-pacienți și peste 70 în echipa de îngrijire. Pentru că nouă ne pasă de ei, sunt oameni, sunt familia noastră. De aceea nu le spunem pacienți ci rezidenți. Ne place ceea ce facem, să fim lângă ei, să-i ajutăm, să-i vedem sănătoși. Ne place să-i vedem cum evoluează și cel mult stagnează și nu se degradează.
Doamnei Mioara Roman îi plăcea să citească, să meargă la activitățile de grup, mai ales la activitățile de memorie, rebus, suddoko, la cele de lucru manual, de la decorațiuni simple la cele de sărbători. Avem mai multe biblioteci, îi spuneam ce cărți avem, îi aduceam ce dorea sau își lua și dânsa, singură, iar după amiaza citea la un ceai.
Avea dorințe de la anumite feluri de mâncare, fructe… Îi plăceau dulciurile, ea nu avea restricții, dar îi dădeam cu măsură, încât să nu o dezichilibreze”, ne-a mai mărturisit Raul Pătrașcu.
„Am fost în contact cu Oana și-n acea noapte”
Trupul neînsuflețit al Mioarei Roman a fost preluat de familie la două ore după decesul acesteia, conform procedurilor legale. Dat fiind faptul că nu au existat semne de întrebare privind decesul, acesta nu a mai fost dus la INML. Cea care a primit vestea a fost Oana Roman.
„S-au respectat procedurile legale. După ce trece timpul legal, de cel puțin două ore, trupul este preluat de familie. De înmormântare se ocupă familia, după ce se face externarea din centru. Tot ce știm e că nu a ajuns la INML.
Am fost în contact cu Oana și-n acea noapte, ea era plecată în Egipt. Noi pentru fiecare pacient, avem o persoană de legătură. De când a venit în centru, doamna Oana a fost persoana de legătură. Noi suntem transparenți cu aparținătorii și-i informăm de orice schimbare, oricât de minoră ar fi, fie în starea de sănătate, fie în starea emoțională, fie în apetitul social”, a completat Raul Pătrașcu.
„Stătea singură în camera”
Patronul instituției nu ne-a ascuns faptul că în cazul Mioarei Roman chiar a fost necesară internarea sa la Hotelul pentru seniori, unde a beneficiat de toate tratamentele, fiind supravegheată non-stop, lucru mai greu de realizat dacă ar fi rămas la domiciliu:
„Dânsa beneficia de tratamentele noastre de recuperare. Avem o bază de kineto-terapie foarte bine dotată, cu patru kineto-terapeuți, cu maseori. Făcea și kineto, și fizio, și din când în când și aqua terapie. Pentru că suntem probabil singurul Centrul de seniori din țară care face partea de recuperare și atât de avansat, care avem un bazin destinate inclusiv persoanelor cu dizabilități majore. Adică ei pot intra în bazin inclusiv în scaunul cu rotile pentru a face exerciții. Apa este foarte benefică, nu simțim greutatea coprului. Astfel că se pot face exerciții ușoare care să întărească mușchii și să ne pregătească pentru exerciții mai dificile la sol.
Dânsa stătea singură în cameră, așa și-a dorit și ea și familia. Camerele noastre sunt mari, de 24 de metri pătrați și pot încăpea și două scaune cu rotile. Dacă ar fi fost ținută acasă, asta ar fi degradat, nu ar fi avut parte de același parcurs pe care l-a avut la noi”.
„Acasă nu puteau beneficia de așa ceva”
„Ea a participat la tot felul de activități sociale, de sărbători, și-n timpul săptămânii. Tocmai ca ei să aibă un program structurat și niciodată să nu se simtă nici plictisiți, nici singuri, ci ca și când ar fi acasă și să poată să-și urmeze tabieturile lor.
Acasă nu puteau beneficia de așa ceva. Ar fi trebuit să aibă persoane non stop cu dânsa. Persoane pregătite. Centrul nostru e construit pentru nevoile unor astfel de pacienți. Noi nu avem nicio treaptă în centru. Ei nu se pot împiedica, nu pot cădea. Băile sunt construite astfel încât să fie încăpătoare și să poată beneficia de o igienă corespunzătoare cu ajutor, dacă e nevoie. Acasă e foarte greu să te adaptezi la nevoile unui vârstnic care are multe patologii”, a adăugat acesta.
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.
This browser does not support the video element.