Răsturnare de situație în dosarul Revoluției 1989. Ion Iliescu și Petre Roman, la mila lui Klaus Iohannis
Procurorii Parchetului General au cerut președintelui României încuviințarea urmăririi penale pentru fostul șef al statului Ion Iliescu și foștii membri ai frontului salvării Naționale, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu. Solicitarea anchetatorilor instanței supreme a fost formulată în dosarul Revoluției din decembrie 1989 iar actualul președinte Klaus Iohannis este chemat să-și exercite prerogativele constituționale în cazul celor trei foști demnitari.
Parchetul General a anunţat, luni, că procurorul general i-a transmis preşedintelui Iohannis o solicitare de exercitare a prerogativelor constituţionale şi legale privind cererea de urmărire penală pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
Petre Roman, a declarat, luni, pentru România TV, că este uluit şi revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluţiei nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.
„Sunt cel puţin uluit de această chestiune. Ce implicaţie puteam să am eu, cine eram eu ca să dau vreun ordin în acel moment? În fond, ceea ce s-a întâmplat în acele zile, ceea ce s-au numit terorişti, dar mai ales ceea ce s-a îmtâmplat la baricade. Eram, puteam să pierd viaţa la baricada. În fond, 39 dintre camarazi au fost ucişi. Atunci asupra noastră au tras unităţi ale Armatei. Ulterior, s-a vorbit din nou despre acest fapt, că au fost unităţi ale Armatei. În ce fel puteam eu să influenţez Armata? N-aveam nicio calitate de nicio natură. E uluitor, e pur şi simplu absurd. Adică în ce fel se puteau manipula atâta vreme cât nu aveam nici cea mai mică capacitate de a influenţa Armata? De ce nu se face nicio referire în această cerere la cei care conduceau, care aveau frâiele Armatei în acel moment? Eu nu înţeleg absolut nimic din chestia asta şi sunt pur şi simplu cu desăvârşire revoltat faţă de această chestiune”, a afirmat fostul premier.
„Eu am devenit prim-ministru pe 27 decembrie, când lucrurile acestea se încheiaseră. Până atunci în ce fel puteam eu să intervin? În niciun fel. Mă întreb care este scopul acestei chestiuni? De ce nu se face referire la felul în care cine au fost cei care au dat ordinele care s-au executat prin tragere împotriva baricadei la Timişoara, ulterior, după 22 decembrie? E un lucru pe care n-am cum să-l văd decât ca o adevărată manipulare. Deci nu înţeleg nimic din toată povestea. Eu mă refer la mine şi la ceea ce am trăit eu”, a completat Roman.
Comunicatul oficial al Parchetului
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a adresat președintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituționale și legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității, prev. de art. 439 alin. (1) lit. a, g, i și k Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. față de:
ILIESCU ION, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
ROMAN PETRE, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989 și
VOICULESCU GELU-VOICAN, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se întemeiază pe prevederile constituționale și legale (art. 109 alin. 2 din Constituția României, respectiv art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999), precum și pe Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 10 martie 2008.