Ce moştenire a primit „Zâna”. Andreea Marin a tranşat în secret averea familiei!

De: Cancan
Publicat: 15/12/2016 | 00:14

Anul acesta a adus, din nefericire, două momente triste în viaţa Andreei Marin, fiindcă la începutul anului şi-a pierdut tatăl, iar recent a anunţat că va divorţa de Tuncay Ozturk, cel cu care visa să aibă încă un copil şi alături de care îşi formase o familie frumoasă, împreună cu fetiţa ce-i poartă numele bunicii pe care nu a avut şansa să o cunoască. „Acum câteva ore, sufletul şi sprijinul meu de o viaţă, Tata, s-a ridicat la cer, acolo unde sunt îngeri şi mama, şi bunicii  mei şi atâţia oameni dragi ce s-au stins mult prea devreme…Tata a fost stâlpul meu de sprijin de la primul meu pas în viaţă, în momentele grele şi bune, necondiţionat, până în ultima clipă”, a scris Andreea Marin pe Facebook, după ce Dan Marin s-a stins din viaţă.

Andreea Marin l-a adorat pe tatăl ei, privindu-l ca pe un erou.
Andreea Marin l-a adorat pe tatăl ei, privindu-l ca pe un erou.

 

Totuşi, pentru că este o fire luptătoare, Andreea a luat cel mai recent obstacol personal ca pe un semn şi a început să-şi facă o curăţenie generală în viaţă, dar şi în suflet. Deşi multă lume se aştepta ca procesul de succesiune după decesul lui Dan Marin să se lase cu scandal, aşa cum se întâmplă în cazul a numeroase familii, Andreea a “tranşat” discret şi civilizat împărţirea averii lăsate de părintele ei. În afară de Andreea şi Cristina, fiicele rezultate din căsnicia cu Violeta Marin, Dan a mai fost căsătorit de două ori: cu Elena, cea care i-a dăruit şi un fiu, pe Ionuţ, dar mariajul nu a durat mult, apoi şi-a refăcut viaţa alături de Renata, în anul 2006.

Acestea sunt cele opt firme în cadrul cărora era acţionar tatăl Andreei Marin.

Andreea Marin s-a ocupat personal ca totul să se organizeze aşa cum trebuie şi împărţirea averii să se facă just, fără să se işte vreo ceartă între ea, Cristina, Elena, Renata şi Ionuţ, fratele ei vitreg. Chiar dacă tatăl ei a fost un om de vază, numit inclusiv cetăţean de onoare al Municipiului Roman, în care a construit în calitate de inginer majoritatea construcţiilor din oraş, Dan Marin nu a lăsat o avere impresionantă aşa cum se aşteptau mulţi. Tatăl Andreei Marin deţinea un teren în judeţul Bacău, două automobile (Toyota şi Renault), un apartament în Iaşi, o casă în Roman, oraşul cel mai drag sufletului lui, două conturi în care avea 60.000 de euro şi 80.000 de lei, iar din cele opt firme şi cabinetul de mediator în cadrul cărora era acţionar legal a scos un profit de 55.000 de lei în anul de dinainte de a se stinge din viaţă, chiar cu două zile înainte de ziua sa de naştere. (sursa: termene.ro)

Totalul sumelor de bani s-a împărţit în mod egal între cei trei copii ai săi, fără a se face vreo diferenţă, iar Renata, cea care i-a fost alături în ultimul deceniu, nu a avut nicio pretenţie la averea lui Dan Marin, mulţumindu-se doar cu o garsonieră şi un apartament din Iaşi, pe care le deţinea de dinainte de a deveni soţia acestuia. Astfel, Andreea şi-a găsit puterea de a finaliza discret o operaţiune deloc uşoară, simţind însă nevoia de a-şi face ordine în viaţă, mai ales după ce anul care se va încheia curând i-a dat două lovituri grele.

Renata Marin nu a avut nicio pretenţie la averea lăsată în urmă de cel care i-a fost soţ timp de 10 ani.

Romanul a fost oraşul împlinirilor lui Dan Marin, împliniri pentru sine, dar şi pentru oraşul în care s-a reîntors după studii. A clădit cu drag pentru Romanul natal şi a visat zeci de ani cum să construiască clădiri în care viaţa să decurgă cu sentimentul de „acasă”. A contribuit decisiv la modernizarea municipiului Roman, în perioada 1971-1990, a construit peste jumătate dintre clădirile din Târgul Neamţ, precum şi o parte din locuinţele din oraşele Zimnicea şi Călăraşi, după cutremurul devastator din anul 1977. A fost şi consilier local al municipiului Roman, timp de trei mandate, în perioada 1992-2004, preşedinte al Comisiei de Urbanism, cu activitate laborioasă în cadrul Consiliului Local, fiind iubit de cetăţenii care l-au respectat enorm până în ultima clipă a vieţii sale.

(Georgiana Laciu)