Te vei gandi de doua ori inainte sa iti iei o casa aici. Ce se ascunde in spatele imobilelor rezidentiale din sudul Bucurestiului
La prima vedere, orasul Popesti-Leordeni pare a fi cea mai buna varianta atunci cand nu esti mostenitorul unei case de la parinti sau destinul a vrut sa te nasti departe de Capitala. Situat la limita sectorului 4, cu acces rapid la statiile de metrou ale M2, Dimitrie Leonida si IMGB, orasul ilfovean promite o viata de vis tuturor. “Ce mi-as putea dori mai mult?”, iti spui la prima vizita in zona. Apartamente spatioase si moderne, care iti iau ochii inca din stadiul de proiect, cartiere linistite, magazine la tot pasul si acces la mijloacele de transport in comun. Totul, la un pret accesibil: in jur de 43.000 de euro pentru aproape 60 m2, un adevarat chilipir daca tii cont de oferta altor zone din Bucuresti, unde nu prinzi nici 50 de metri la banii astia.
Insa, lucrurile nu stau deloc asa. In spatele imaginii de “locul ideal pentru a-ti lua o casa”, Popesti-Leordeniul ascunde probleme care reusesc sa-i dea dureri de cap pana si celui mai calm proprietar. Odata cu achizitionarea “casutei de vis”, primesti la pachet si un set de neplaceri care te vor face sa te indoiesti serios asupra deciziei luate, asa cum s-a intamplat in cazul a sute de tineri ce locuiesc in zona. La scurt timp dupa mutare, incep sa iasa la suprafata greselile dezvoltatorilor, dar si ale primariei, agentului furnizor de apa, proiectantilor etc.. Si, daca poti trece cu vederea ca peretii nu sunt tocmai drepti sau au urme si pete pentru ca au fost dati cu lavabil in graba, ca faianta este montata fara simtul raspunderii sau ca usile nu se inchid, cand vine vorba de alte lucruri, situatia e de-a dreptul sinistra.
CITESTE SI
Veste BUNA despre programul „Prima Casa”! Afla aici ce urmeaza sa se intample
De pilda, seara de seara zeci de tineri din Popesti-Leordeni sunt pusi in situatia de a nu avea cum sa se spele. Si asta pentru ca, in anumite blocuri, la etajele 3 si 4 abia daca curge vreo picatura, atunci cand deschizi robinetul. Ironie sau nu, daca la robinete nu e apa, pe strazi exista din belsug, o ploaie de doar 15 minute reusind sa transforme zona rezidentiala din Popesti- Leordeni intr-un adevarat lac. Cea mai grava problema este in Drumul Fermei, strada care devine complet impracticabila dupa o ploaie de vara, lunile de toamna creand un adevarat haos. Nici strazile conexe nu o duc mai bine, locuitorii din zona fiind nevoiti sa dreneze apa manual, iar curtile sunt mai mereu inundate.
Daca furnizorul de apa a reusit sa isi creeze o relatie proasta cu locuitorii din Popesti, nici cel de energie electrica nu este departe de acest moment. Noile constructii ale caror lucrari solicita o cantitate mare de curent, dar si racordarea unui numar semnificativ de gospodarii intr-un timp foarte scurt a dus, cel mai probabil, la suprasolicitarea retelei. Asa se face ca, fluctuatiile de tensiune sau penele scurte de curent au devenit si ele o obisnuinta in zona. Una destul de suparatoare.
Nici cand vine vorba despre asfaltul de pe strazi, lucrurile nu stau mai bine. Din cauza faptului ca majoritatea stradutelor din Popestiul rezidential sunt proprietate privata, acestea trebuie amenajate prin contributia celor care locuiesc in zona. Ori, a pune asfalt pe o strada intreaga nu este la indemana nimanui, chiar daca e vorba de zeci de familii sau doar de doua-trei. Aceleasi familii care au trebuit mai intai sa inchida strada cu bariera, pentru a impiedica masinile de mare tonaj sa o distruga, dar si pentru a-si securiza locurile de parcare. O alta problema majora a zonei.
Desi la achizionarea imobilelor, in cele mai multe cazuri, dezvoltatorii au promis atatea locuri de parcare cate unitati locative au fost vandute, in strada lucrurile nu stau mereu asa. 25 de apartamente si 20 de locuri de parcare este, cu siguranta, un caz fericit. Si, totodata, motivul pentru care locurile de parcare aici sunt mai pretioase ca… apa. Sau, la fel.
Daca la toate astea se adauga si zgomotul infernal in care toti cei mutati in Popesti trebuie sa isi duca traiul zilnic, tabloul capata nuante din ce in ce mai lipsite de culoare. Blocurile care apar ca ciupercile dupa ploaie raman pentru totdeauna in amintirea celor care au avut ghinionul sa se mute in fata, spatele sau lateralul unei zone inca neconstruite: de la sase dimineata si pana spre orele serii, utilajele si muncitorii descriu perfect imaginea viitorului- prea multe betoane si prea putine spatii verzi. In Popesti, absolut inexistente. Si asta e o alta problema.
In ciuda faptului ca s-au facut zeci de rugaminti si s-au inaintat nenumarate sesizari catre organele abilitate, nimeni nu are de gand sa arunce macar o mana de iarba in aceasta zona. Promisiuni au fost si vor fi intotdeauna, insa, nimic concret. Primarul ridica din umeri, sustinand ca nu poate expropria nici macar un metru patrat pentru parcul mult-visat, dezvoltatorii nu renunta nici ei la jumatate de metru pentru doi-trei copaci. Singurele oaze de verdeata sunt cele pe care proprietarii din Popesti le-au plantat chiar cu mana lor, prin curti, pe langa blocuri, unde au gasit o palma de pamant libera. Din pacate, insa, copiii celor care acum platesc rate la Prima Casa nu vor putea sa se joace in jardinierele din fata blocului si nici sa alerge in curtea vecinului de la parter.
Toate acestea sunt doar cateva cadre din ceea ce se transforma pe zi ce trece intr-un film prost, o comedie neagra in care tinerii ce sperau intr-un viitor mai bun devin actorii principali. Visul unui viitor fericit in Prima Casa a lasat locul unui trai ca-ntr-o ruleta ruseasca. Astazi nu e apa, maine cade curentul, poimaine e inundatie pe strada. Totul, pentru ca zeci de blocuri au aparut peste noapte intr-un camp. Caci asta a fost o buna parte din aceasta zona, inainte de a deveni “cartier rezidential”.
Aiana Dinu