Un bărbat a fost prins la Aeroportul „Henri Coandă” cu 11 tablouri presupuse a fi de patrimoniu
Unsprezece tablouri, despre care se presupune că ar fi de patrimoniu, au fost descoperite, sâmbătă, la Aeroportul „Henri Coandă” București, în bagajul unui cetăţean chinez.
Surse din Poliţia de Frontieră au declarat pentru MEDIAFAX că bărbatul ar fi urmat să plece în China să le vândă, însă a fost prins la la Aeroportul „Henri Coandă” București. Unele dintre pânze poartă semnăturile lui Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba şi Nicolae Tonitza, potrivit sursei citate.
Lucrările vor fi trimise la Muzeul Naţional de Artă, pentru a se verifica autenticitatea lor.
Polițiștii fac cercetări în cazuă sub aspectul săvârșirii de tentativă la efectuarea de transport ilegal.
Cel mai scump tablou vândut în România la o licitație este ”Țărancuța cu basma albă”
Cel mai scump tablou vândut în România la o licitație este ”Țărancuța cu basma albă”, semnat de Nicolae Grigorescu. Tabloul a fost vândut astăzi pentru suma de… 340 000 de euro (+ 20% taxe), în cadrul unei licitații. Lucrarea se înscrie într-una dintre seriile de capete de țigănci tinere care i-au pozat lui Grigorescu, portretist pasionat de caracteristicile psihologice și somatice specifice acestor modele: trăsături fizionomice feminine, osatura și forma craniului, culoarea pielii. Comisarul respectivei licitații a fost Adina Baldea, proprietara Artmark.
Tabloul ”Țărăncuța cu basma albă” a făcut parte din colecția magistratului Lazăr Munteanu (1869-1951) – nepot (de mamă) al colecționarului Iancu Kalinderu. Magistratul Lazăr Munteanu a fost unul dintre cei mai însemnați colecționari ai perioadei dintre cele două războaie mondiale, regăsindu-se în suita reprezentativă a colecționismului românesc interbelic, alături de Krikor Zambaccian sau dr. Iosif Dona.
Faimosul tablou ”Țărăncuţă cu basma albă” (ulei pe pânză, 43,5 × 29 cm, semnat stânga jos, cu roșu, „Grigorescu”), a avut o valoare estimativă de € 50.000 – 90.000, însă a fost adjudecat pentru suma de 340 000 de euro.
Capetele de țigănci au constituit pentru Nicolae Grigorescu, de-a lungul întregii sale cariere extraordinare, un incitant și inepuizabil material de studiu. În plus, lucrarea se înscrie în seria capetelor drapate în alb, leitmotiv pictural al creației pictorului român.
Nicolae Grigorescu a găsit această temă, încununată de aura originalității, în literatura și în plastica franceză a secolului al XIX lea. În opera lui Grigorescu, elaborată în România, defilează o multitudine de chipuri de țigănci dar și de bărbați ai acestora. Acestea erau parte din imaginea socială a țării (citadină și rurală), în noua lor calitate de proaspeți dezlegați de robie.
În pictura de față, modelul este văzut frontal și adus în planul întâi, la fel cum procedase pictorul și în alte efigii feminine de la țară.