Adevărul teribil despre nașterile din România. Ne pândește un mare pericol, e știrea momentului
Numărul nașterilor din România a scăzut de-a lungul anilor. În primele două luni din acest an, la noi în țară au venit pe lume cu 10.000 de copii mai puțin ca acum 5 ani, potrivit unor date furnizate de Banca Mondială.
O statistică realizată de Banca Mondială arată că în anul 1960, o româncă năștea 2 sau 3 copii. Numărul nașterilor a scăzut, de-a lungul timpului, iar româncele preferă să aibă doar un singur copil, din mai multe motive. Acest declin al nașterilor este întâlnit în mai multe state europene, nu doar în România. La noi în țară, în primele două luni din acest an, s-au născut cu 10.000 de copii mai puțin ca în urmă cu 5 ani, se arată în statistica respectivă.
Nașterile au scăzut, iar numărul seniorilor cu vârste de peste 85 de ani s-a dublat, în intervalul 2003-2022. Astfel, apar diferite temeri legate de faptul că populația tânără este în scădere, iar îmbătrânirea este rapidă. Acest lucru poate pune o presiune în plus asupra finanțelor, o creștere a taxelor și a impozitelor sau o creștere a vârstei de pensionare.
Datele oficiale arată că 4 din 10 cupluri încearcă să aibă un copil într-un interval cuprins între 1 și 5 ani, iar unul dintre 10 cupluri încearcă de mai bine de 5 ani. Sunt și cupluri care nu-și doresc copii, pentru că înainte de acest pas vor o viață stabilă din punct de vedere financiar. România nu este singura țară din UE în care lucrurile stau în acest fel. Italia, una dintre țările cu o economie avansată, are rate de fertilitate la niveluri scăzute. Cifrele Băncii Mondiale arată că în 2020, numărul mediu de copii pe femeie a fost sub 2, în toate economiile avansate. Excepție a făcut Israelul.
Ce înseamnă tot mai puțini copii și mai mulți seniori
Creșterea ratei de dependență. În cazul în care vârsta de pensionare rămâne fixă, iar speranța de viață va crește, atunci numărul celor care se vor baza pe pensia venită de la Stat va crește, iar numărul celor activi în câmpul muncii va scădea.
Cresterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii. Fiecare pensionar face un „gol” în bugetul Statului, pentru că nu mai plătește taxe mari, așa cum făcea cu salariul. Pensia este mai mică decât salariul, iar la o rată constantă de impunere, Statul va lua mai puțini bani. Acest lucru poate înseamna o sursă de îngrijorare pentru Guvernul actual, dar și pentru cele viitoare.
Creșterea taxelor pe muncă. Cei care sunt activi în câmpul muncii pot fi taxați mai mult pentru ca Statul să poată susține o masă de pensionari în creștere.
Schimbări structurale în economie. Dacă numărul de pensionari este în creștere, acest lucru poate duce la dezvoltarea pieței de bunuri și servicii pentru vârstnici, precum: îngrijire la domiciliu, azile de seniori, produse pharma și de îngrijire personală, etc.
Potrivit informațiilor prezentate de Institutul Național de Statistică (INS), populaţia tânără de 0-14 ani va cunoaşte o scădere semnificativă până în 2060 (în varianta medie), în mediul urban. De la 1,56 mil. persoane la 890.000 persoane, iar ponderea populaţiei rezidente de 0-14 ani în total populaţie va scădea uşor de la 15 % la puțin peste 11%. Cât despre mediul rural, populaţia tânără de 0-14 ani va scădea de la 1,48 mil persoane la 878.000 persoane în anul 2060.