Când vor avea loc alegeri în România. Ce urmează să se voteze în anul electoral

Anul 2024 se anunță un an însemnat din punct de vedere electoral pentru România, deoarece se vor defășura importante alegeri, atât la nivel național, cât și european. Astfel, anul viitor vom avea alegeri parlamentare şi europarlamentare, dar şi locale şi prezidenţiale, fiind prima dată când toate au loc în același an. Românii sunt așteptați la urne, în luna mai, pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, urmând ca în toamnă să voteze pentru conducerile politice locale, parlamentari și pentru a-și desemna președintele țării.

Când vor avea loc alegeri în România. Ce urmează să se voteze în anul electoral

Primul scrutin de anul viitor va fi cel dedicat europarlamentarilor. Consiliul UE a anunțat că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024. Acestea se organizează o dată la cinci ani, de obicei, în prima săptămână a lunii iunie. Funcția de europarlamentar nu asigură politicienilor noștri doar un post în forul european, ci și salarii generoase și beneficii suplimentare. Această afirmație se bazează pe faptul că un membru al Parlamentului UE câștigă aproape 10.000 de euro brut pe lună, dar și indemnizații tranzitorii acordate după încheierea mandatului și posibilitatea de a se califica pentru o pensie specială.

Prezidențialele. Cine sunt posibilii candidați

Următoarele trei alegeri electorale, cele locale, noul Parlament și președintele României sunt planificate să aibă loc către finalul anului 2024, mai precis în luna noiembrie sau chiar în luna decembrie.

Cele mai importante sunt alegerile prezidențiale. Cine vor fi candidații? Unele surse susțin că PSD ar urma să susţină o eventuală candidatură a lui Mircea Geoană, actualul secretar general-adjunct al NATO, deși datele unui sondaj INSCOP indică faptul că acesta ar candida ca independent. Din partea liberalilor, numele lui Nicolae Ciucă este cel mai vehiculat pentru a se înscrie în cursa de ocupare a funcției de șef al statului. Și Marcel Ciolacu apare în topul primilor trei politicieni cu cele mai mari șanse, conform caselor de pariuri, de a ocupa funcția de președinte al României.

Liderul USR, Cătălin Drulă a afirmat că nu exclude să candideze pentru funcția de președinte. Întrebat despre acest lucru, la Euronews România acesta a spus: ”Absolut. Și dacă găsiți un președinte de partid care spune că n-ar putea să fie candidatul la prezidențiale al partidului, să-i spuneți să-l caute pe următorul pentru că încurcă partidul respectiv.Vreau să avem cea mai bună soluție pentru toate tipurile de alegeri. Aici nu e vorba despre dorința mea personală”, a afirmat președintele USR pentru sursa menționată.

În ceea ce privește AUR, partidul anunță că va desemna candidatul imediat după încheierea alegerilor europarlamentare, printr-un proces de selecție internă. Cu toate acestea, un singur nume este asociat cu potențialul candidat, și anume George Simion, actualul președinte al partidului.

Localele. AUR și-a lansat, cu un an înainte, candidatul pentru Primăria Capitalei

Un moment important în calendarul electoral de anul viitor este dat de alegerile locale. Aici se așteaptă lupta cea mai strânsă pentru ocuparea funcțiilor de primari și președinți de Consilii Județene, dar toate privirile par a fi îndreptate către competiția pentru funcția de primar al Bucureștiului. Actualul edil al Capitalei, Nicușor Dan, este văzut ca favorit pentru a-și asigura un al doilea mandat. Cu toate acestea, lupta nu poate fi considerată câștigată, cu atât mai mult cu cât Gabriela Firea, fostul primar al Bucureștiului, are în continuare ambiții ridicate de a-și redobândi funcția. În plus, sunt vehiculate și alte nume precum Cătălin Drulă, liderul USR, sau Ciprian Ciucu, actualul primar al Sectorului 6. AUR și-a prezentat candidatul cu un an înainte de alegerile locale. Mihai Enache este numele propus de partidul lui Simion, despre care se spune că „a realizat până în acest moment o serie de proiecte esențiale pentru bucureșteni, administrând bugete de investiții din bani europeni în valoare de peste 250 de milioane de euro”.

Ipoteza de comasare a alegerilor

Cu scopul de a reduce numărul exercițiilor electorale pentru români, dar și de teamă că alegătorii nu vor veni la vot la toate scrutinurile, autoritățile analizează posibilitatea de a sincroniza alegerile. Această măsură ar implica votarea într-un singur scrutin, atât pentru alegerea primarului în localitatea de reședință, cât și pentru selectarea partidului pe care dorim să-l vedem reprezentat în Parlament. Liberalii sunt cei care au făcut această propunere, însă social-democrații resping ideea zicând că acest lucru este neconstituțional. Coaliția ia în calcul trei scenarii: organizarea alegerilor locale simultan cu cele parlamentare, comasarea primului tur al alegerilor prezidențialelor cu alegerile pentru senatori și deputați sau comasarea tuturor celor trei tipuri de alegeri menționate.