Ce diete tineau romancele in urma cu o suta de ani! Erau la moda cura cu mamagaliga si fasole si gimnastica prin taierea lemnelor!
Tiparul fizic al frumusetii feminine era in urma cu un secol diferit de cel de azi. Pe atunci, erau in voga femeile rubensiene, cu forme mai accentuate. Cu toate acestea, si in acele vremuri, doamnele erau preocupate sa gaseasca reteta pentru o silueta perfecta.
In ianuarie 1907, revista “Moda noua”, care se tiparea la Bucuresti, era de parere ca “pentru femee, rotunjirea moderata si gratioasa e principalul atribut al frumusetii: nimic nu e mai urat ca brate uscate, un gat, umeri sau solduri osoase. (…) Ingrasarea moderata e o stare naturala a barbatului si mai cu seama a femeei. Departe a fi un defect fizic, n-are nimic neplacut in ea si da mai curand un farmec femeilor ce o poseda, rontunjindu-le formele si contribuind astfel la frumusetea lor”.
Aceeasi revista arata ca existau insa numeroase femei care cautau sa slabeasca peste noapte, “luand thyroidina si band cantitati mari de bauturi calde”. Specialistii acelei epoci recomandau insa ca ele “nu trebue sa caute sa slabeasca deodata, ci cu incetul. Un kilogram sau un kilogram si jumatate pe saptamana e prea suficient. Grasimea si materiile fainoase sunt acele ce ingrasa. Ele trebue sa renunte la placerile mesei, sa reziste la tot ce i-a placut pana atunci”.
Baile reci si purgativele, printre trucuri de slabit!
O alta revista cunoscuta in acea perioada, “Medicina populara”, oferea, in editia din iunie 1906, solutii celor care vor sa renunte la surplusul de kilograme. “Cei prea grasi trebuesc sa se supuna la o igiena anume si anume: masagiu, miscare, gimnastica, cari fac sa se absoarba grasimea de pe pantece. Odihna in pat nu trebue sa treaca peste 7 ore pe noapte. Bicicleta este un exercitiu excelent cu conditiunea sa nu se abuzeze de el. Baile reci si dusurile deasemenea sunt bune.
Regimul alimentar trebue ingrijit cu mare bagare de seara. Cel prea gras sa nu bea decat la sfarsitul mesei un ceai cald, fara zahar, si nici odata intre bucate. Sa manance putina paine, de preferinta numai coaje, sa nu manance sosuri, ciorbe, bucate picante si piparate. Sa nu bea nici un fel de spirtoase, bere, vin. Dupa masa fructe: ciresi, portocale, fragi (fara zahar insa). Ca medicamente, se pot lua des purgative; tyroidina se ia numai dupa ordonanta medicului”.
Regimurile alimentare nu erau indicate de catre medici oricui. “Medicina populara” din februarie 1906 scria ca alimentatia trebuie diferentiata in functie de varsta: “Copilului de tata sa nu i se dea de cat tata; adolescentilor si copiilor mai marisori, regim alimentar mixt (legume, carne si fructe), adultii, fiindca muncesc mult sa manance carne mai multa de cat verdeturi, oamenii mature mai mult legume de cat carne, iar batranii sa manance carne numai la zile mari, iar restul anului sa se nutreasca cu verdeturi si fructe”.
Dieta “Victor Babes”: mamaliga, fasole si…
In acele vremuri, cand se vorbea despre diete, erau aduse in discutie numele unor somitati: Hildesheim, Artmann, Moleschott, Mulder, Payen sau Kirchner. Acestia pretindeau ca gasisera “formulele secrete” ale unei alimentatii ideale si combinasera, in anumite cantitati, albumina, grasimile, amidonul si sarurile organice.
Totodata, faimosul profesor doctor roman Victor Babes (citat de revista “Viata Romineasca”) afirma ca un barbat, ca sa aiba un regim alimentar sanatos, echilibrat, ar trebui sa manance zilnic 800 de gr. de mamaliga, 200 gr. de fasole, 50 gr. branza, un sfert de litru de lapte si 100 gr. de peste.
Era contraindicata “carnea de ramator”, dar era permisa… slanina
Pe de alta parte, in “Foaia populara” din mai 1900, doctorul I. Urbeanu propunerea o alta dieta:
“1. A nu manca de cat putina pane sau alte feculente, a pranzi odata pe zi si cu economie, a astampara foamea cu cate un ceaiu, a se scula de dimineata si a face miscari pe jos, cate 2-3 ore dimineata si seara, spre a provoca asudari;
2. Gimnastica este un mijloc igienic pentru a intari organismul prin dese esercitii corporale;
3. Un escelent regim este abtinerea pe cat posibil de pana, unt, lapte, zahar, bere si cartofi:
– a lua la DEJUN 120-250 grame, rinichiu de berbece, peste fert sau slanina, o ciasca mare de ceaiu fara lapte si fara zahar;
– a lua la PRANZ 150-1870 de grame de or-ce fel de peste afara de somn, tot felul de carne afara de cea de ramator, tot felul de legume afara de cartofi, friptura uscata, doua pana la trei paharute de vin negru;
– ABTINEREA cea mai de recomandat este aceea de zahar si de bauturi”.
________________________________
CITESTE SI:
________________________________
Slabire cu “ferestreul”!
De altfel, in octombrie 1907, revista “Medicina populara” arata beneficiile “curei de slabire” printr-un “sport” mai bizar, respectiv prin… “taerea lemnelor cu ferestreul”!
Doctorul M.D. Stamatopol scria ca alimentele grase, gelatinoase, fainoase sau bauturile (“berea, vinul vechiu, alcoolul sub orice forma”) sunt total contraindicate intr-o cura de slabire. Erau recomandate, in schimb, “pastramuri, fructe uscate, etc, vanaturile, carnea de oae sau de vita cornuta, fasolele verzi, spanacul, morcovii, toate speciile de salade cu mult otet, fructe acide. Ca bautura se va prepara vinul alb, taiat in doua cu apa, si ceaiul, cafeaua alba”.
In plus, acelasi doctor considera ca sunt de mare ajutor si baile cu aburi, spalatul cu apa sarata peste tot corpul sau frictiunile cu clorat de potasiu dizolvat in alcool. Nu in ultimul rand, Stamatopol gasea de cuvinta ca persoanele care vor sa aiba o silueta atletica trebuie sa faca “sport”! Medicul “prescria” “exercitiile pana la sudoare si oboseala. In chestia muncei corporale trebue de procedat prin asa-zisa antrenare. Se va incepe mai intaiu cu exercitii executate de brate (taerea lemnelor cu ferestreul). Damele, cari nu pot face acest exercitiu, cel mai bun lucru ce li se poate recomanda e de a fi gospodine, caci gospodaria cere multa treaba si treaba se opune la ingrasare”.