COVID-19, moduri de manifestare diferite. De ce este letal pentru unii pacienți, iar alții sunt asimptomatici

Publicat: 11/04/2020 | 12:54
COVID-19, moduri de manifestare diferite. De ce este letal pentru unii pacienți, iar alții sunt asimptomatici

Noul coronavirus se manifestă diferit, de la pacient la pacient, unii dintre aceștia fiind asimptomatici, iar alții afectați fatal de infecție. Un medic din Cluj, Dan Gheban, a postat în mediul online părerea sa despre o astfel de situație care îi intrigă pe medici și ar trebui înțeleasă cât mai rapid.

Iar medicul afirmă că a reușit ”să se prindă” și să înțeleagă în ce constă acest fenomen care a pus pe gânduri nu numai comunitatea medicală din România, ci și din multe alte țări.

„Încep să mă prind de poantă”, scrie medicul clujean pe pagina de socializare. ”De ce tabloul clinico-patologic al infecției COVID-19 este așa de divers, și de ce abordarea terapeutică trebuie făcută diferențiat și nu prin protocol unic, standardizat”, continuă el, prezentîndu-și, apoi, argumentele.

O treime dintre pacienții infectați dezvoltă anticorpi rapid și eficient, scrie Dan Gheban. Iar pacienții care fac forme ușoare sau medii ale bolii dezvoltă mai lent anticorpii.

1. Aproximativ 1/3 din infectați, odată virusul pătruns în organism și cu virusul la început de replicare (încărcătura virală mică), dezvolta rapid și eficient anticorpi (întâi de tip IgM apoi de tip IgG) cu care opresc replicarea și distrug, celulele infectate (prin mecanism citotoxic sau prin activarea apoptozei, nu contează). Acești pacienți vor fi asimptomatici.
2. Pacienții infectați ce fac forme ușoare sau medii (simptomatologie de tip gripal) fac același lucru dar mai lent. Durata mai mare de timp pentru amorsarea reacției imune și producerea de anticorpi, traducându-se într-o viremie mai mare și număr mai mare de celulele infectate ce vor fi distruse, fie direct de virus fie de reacția imună a organismului. Această reacție inflamatorie întârziată, va triumfa însă în cele din urmă și acești pacienți se vindecă”, este de părere medicul din Cluj.

(CITEȘTE ȘI: ALERTĂ MEDICALĂ. OAMENII DE ȘTIINȚĂ AU DESCOPERIT 6 TIPURI NOI DE CORONAVIRUS LA LILIECII DIN MYANMAR)

”Dacă nu reușesc, nu vor supraviețui”

Firește, persoanele al căror sistemt imunitar este slăbit nu vor reuși să producă anticorpii necesari, fenomenul petrecându-se într-un ritm prea lent, iar ”replicarea virală” îi ”copleșește”.

3. O altă categorie de pacienți cu sistem imun slăbit, nu reușesc să producă anticorpii necesari, decât prea lent, replicarea virală îi copleșește (viremie mare) se extinde de la nivel pulmonar spre alte organe și sisteme. Aceștia dezvoltă ARDS și ajung să aibă nevoie de oxigen și ventilație asistată, care nu face altceva decât să le prelungească supraviețuirea. Dacă în timpul câștigat astfel, pacientul ajunge să-și producă până la urmă cantitatea de anticorpi necesară (de presupus a fi mai mare decât la pacienții din categoria 1) sau sunt ajutați din afară cu seroterapie (ce le aduce anticorpi sintetizați de o altă persoană ce a trecut cu bine prin boală) atunci vor supraviețui. Dacă nu reușesc, nu vor supraviețui.
4. Pacienți ce au sistem imun bun, dar se expun repetat la virus, atingând un grad de viremie ridicat nu doar prin replicare virală în organismul propriu, dar și prin inhalarea repetată a virusului replicat în alte organisme. Este cazul personalului medical expus neprotejat în secțiile de COVID-19. La aceștia, viremia prea repede crescută va genera o inflamație față de care organismul nu are timp să reacționeze eficient (deși imunitatea e bună) și vor fi răpuși de boală”, consideră Dan Gheban.

(VEZI ȘI AICI: CORONAVIRUS, BILANȚ DRAMATIC. PRIMA ȚARĂ DIN LUME CARE A ÎNREGISTRAT PESTE 2.000 DE DECESE ÎN DOAR 24 DE ORE)

”Aceștia vor dezvolta furtuna citokinică de care se vorbește”

Cei mai afectați sunt pacienții care reacționează ”disproporționat” față de această infecție virală, riscul de deces fiind, în astfel de cazuri, foarte mare.

5. Din câte înțeleg că mai există o categorie. Probabil cu determinism genetic, care reacționează disproporționat de intens față de infecția virală (similar cu ce se întâmplă în hepatita virală fulminantă). Aceștia vor dezvolta furtuna citokinică de care se vorbește, rapid și intens și vor muri (dacă nu sunt tratați după un protocol special) în timp f scurt de la momentul contagiunii și încă și mai scurt (sub 24 de ore) de la momentul primelor simptome (altele decât cele de tip gripal). Aceștia nu trebuie musai să aibă co-morbidități asociate. Boala pare să ia aspectul unei vasculite sistemice cu tulburări complexe de coagulare.
6. Nu m-ar mira să existe și alte variante de reacție, de exemplu variante mixte”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.

(NU RATA: CRIZA CORONAVIRUSULUI. SAVANȚII DE LA OXFORD AU FĂCUT ANUNȚUL. CÂND VA FI GATA VACCINUL ANTI-COVID-19)