Cutremurul de 7,1 grade din România care a luat opt vieți în 1986. Ce s-a întâmplat în țară la primul seism important după drama din 1977

Publicat: 23/10/2023 | 12:57

România este afectată frecvent de mișcări telurice, țara nostră încadrându-se în rândul celor cu risc în ceea ce privește seismele cu magnitudine între 6 și 7 pe scara Richter. Seismicitatea din România este grupată, potrivit Institutului Național de Fizica Pământului (INFP), în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea. Alte zone de importanță locală se mai află în Galați, zona Jibou, părțile de nord și de vest ale Olteniei, nordul Moldovei, Câmpia Română. Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea, aproximativ la 10 ani, cu 7 la 33 de ani, iar cele cu peste 7 (7,5) la 80 de ani.

Scurt istoric

În timp, România a fost lovită de mai multe mișcări telurice, dar în vremuri îndepărtate nu existau mijloace tehnice care să le măsoare violența. Totuși, la 14 octombrie 1802, chiar în ziua în care era sărbătorită Sfânta Parascheva, iar în cele mai multe dintre biserici slujba religioasă se încheiase, la ora 12.55, s-a produs în Vrancea cel mai puternic cutremur cunoscut, ce a avut loc pe teritoriul țării noastre. A avut o magnitudine de 7,9 și a durat aproximativ două minute. Seismul a fost resimțit de la Moscova până la Istanbul. Doar 36 de ani mai târziu, la 11/23 ianuarie, un altul avea să zguduie țara, tot în zona Vrancea. Consulul francez la București, Chateaugiron, consemna că distrugerile “sunt imense și nu pot fi evaluate”. Apoi, timp de mai bine de un secol, România a avut parte de liniștea adâncurilor pământului. Până la 10 noiembrie 1940. Când s-a înregistrat cea mai devastatoare mișcare telurică a veacului trecut.

Acum 37 de ani, în miez de noapte

Ultimul cutremur cu magnitudinea peste 7 pe scara Richter a lovit România în noaptea de 30 spre 31 august 1986, la ora 00.28. Seismul a fost al treilea ca magnitudine după cele din 1940 (7,4) respectiv cel din 4 martie 1977 (7,2). Epicentrul seismului a fost localizat în Munții Buzăului, în zona Gura Teghii, 45,52 grade latitudine nordică, 26,48 grade longitudine estică, și s-a produs la o adâncime de de 131 de kilometri. La o distanță de 177 de kilometri nord de București. A fost urmat de 77 de replici, toate de peste 3,2 pe scara Richter. Doar patru dintre acestea au avut o magnitudine de peste 4 pe scara Richter. Cea mai puternică replică a avut loc în dimineața zilei de 2 septembrie 1986, la ora 05:00, la o adâncime de 143 kilometri.

Cutremurul a fost simțit în opt țări: România, Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Iugoslavia, Macedonia, Uniunea Sovietică și a afectat o mare parte a Europei de Sud-Est

Victime și pagube

Potrivit INFP, energia eliberată de cutremurul din 1986 a fost de cel puțin trei ori mai mică decât cea a cutremurului din 1977. În țară nu au fost raportate pagube majore, însă, în Chișinău, capitala actualei Republici Moldova, s-au prăbușit patru blocuri și s-au înregistrat 100 de victime, potrivit fanatik.ro.

Mult timp a fost vehiculată informația, care nu a fost niciodată confirmată oficial, conform căreia câteva zeci de muncitori, care executau lucrări în subsolul unei clădiri din București, și-ar fi pierdut viața în urma acestui seism.

Lucrarea ”Curs practic de urgente medico-chirurgicale, vol. III”, scrisă de N. Steiner și D. Mănăstireanu în 1996 relevă că evenimentul din 1986 a provocat 8 morți și 317 răniți în România. În plus, 2 morți și 558 răniți, 55.000 locuințe avariate și 12.500 de persoane fără adăpost în regiunea Chișinău-Cahul au fost raportate în Republica Moldova, așa cum arată comunicarea prezentată la Conferința Mondială despre Cutremure din 2012. Cutremurul a fost resimțit puternic în Republica Moldova, în special în partea de sud. În țara vecină s-au observat fenomene locale de tasare, fisuri ale straturilor superficiale din sol din care a țâșnit apă.

Mărturii ale seismului din 1986

Site-ul a7tv.ro, citează câteva declarații ale martorilor seismului din 1986.

“În seara producerii cutremurului eram la la bunicii mei de lângă Mizil împreună cu verii mei. Abia mă culcasem și cred că ațipisem de curând deoarece m-am trezit imediat când mi-a căzut tencuiala pe față. Am sărit repede din pat și am mers pe prispa casei unde am găsit aproape toată lumea din casă care se refugiase acolo de cum au simțit cutremurul.”

“Eram în armată la Târgoviște și abia ațipisem. Unul dintre colegi era moldovean și făcea planton. Pe la 12 noaptea l-am auzit urlând: “E cutremur fugiți!”. Îmi aduc aminte și acum huruitul acela. Parcă era un marfar, am fugit toți pe scări, era un zgomot sinistru, iar curentul se luase. A fost groaznic. Totul se balansa. Apoi, toată unitatea era afară. Așteptam o replică puternică.”

Cea mai afectată regiune a fost Focșani-Bârlad, unde intensitatea seismului a fost de 8 grade pe scara Mercalli, provocând de exemplu, prăbușirea unei biserici.

Ca intensitate, aceasta a diferit în funcție de zonele unde s-a simțit. Astfel, în București și în nordul Bulgariei seismul a avut intensitatea 7, în Skopje intensitatea 5, în Simferopol, Kiev, Uniunea Sovietică și în Belgrad intensitatea 4, iar în Moscova, Titograd și Iugoslavia intensitatea 3.

Un centru local de știri a afirmat că seismul a măsurat 6,5 grade pe scara Richter, iar USGS (United States Geological Survey) a precizat că momentele seismice au avut magnitudini de 5,6 Mw, respectiv 7,9Mw. Apoi, o lucrare de cercetare a lui V. I. Ulomov menționează că seismul a avut magnitudinea 7,1 grade pe scara Richter.