E de meserie ”țâpuritoare”! Câștigă bani din strigăte la nunți și botezuri…
Aproape oricine poate țipa, dar foarte puțini sunt cei care fac și bani din asta. O analiză mai atentă asupra a cum ai putea să îți câștigi traiul țipând te face să îți dai seama că nu există un loc de muncă cu o asemenea cerință în fișa postului. Totuși, Alina Tiution a găsit o metodă în care strigăturile ei să îi aducă un venit suplimentar, totul având la bază învățăturile primite acasă, când era copil. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă povestea uneia dintre cele mai cunoscute „țâpuritoare” din Țara Oașului. (VEZI ȘI: FOSTUL POLIŢIST ŞI-A TRANSFORMAT CASA ÎN MUZEU)
Strigăturile Alinei sunt unele speciale și se numesc țâpurituri, un mod de a cânta din Țara Oașului, județul Satu Mare. Ţâpuriturile sunt strigături, chiuituri populare. Modul acesta de a cânta şi de a transmite mesaje mai este întâlnit doar în comunităţi restrânse.
Alina Tiution s-a încăpățânat să fie una dintre puținele persoane care mai țâpurește la evenimentele din Țara Oașului, acest obicei fiind păstrat sporadic, de unele bătrâne din comunități izolate. Alina a povestit pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, că a găsit în vechile tradiții ale zonei și un model de business, mizând pe dorința celor din zonă de întoarcere la origini.
A reînviat arta țâpuriturii
„Ţâpuritura este o artă, o bucurie a sufletului, exprimi sentimentele prin ea. Se cântă cu ceteră, adică acea vioară modificată. Am învăţat să ţipuresc de la mami, pe la 5-6 ani. Cel care mai apoi m-a instruit este ceteraşul Petre Zele. Se ţipureşte cel mai des la nunţi, chiar şi botezuri, dar cel mai mult la nunţi. Nu s-a prea ţipurit de ani buni, aşa, la nunţi, decât foarte rar o făceau femeile mai în vârstă, dar tinerele nu. Eu sunt din comuna Tarna Mare, acolo toată lumea mă cunoaşte că ţipuresc şi de mică eram chemată la nunţi, dar nu aşa, pe bani, ci doar de plăcere. Acum, de când m-am promovat pe Facebook, sunt chemată şi în alte zone, la diferite evenimente. Foarte mult noroc am avut cu Facebook-ul. Cam de doi ani am început să merg mai des la evenimente, la nunţi, la praznice. Acum deja trebuie să fac programări pentru cei care mă cheamă să țâpuresc la nunţi. Nu sunt bani mulţi, e vorba de 100 de euro pe nuntă, e mai mult o chestie de tradiţie”, afirmă Alina. (NU RATA, AICI: ARE 1.000 DE MAŞINUŢE ÎNTR-UN APARTAMENT DE BLOC)
Ţâpuritura, foarte solicitantă pentru corzile vocale
Nu banii sunt cei care o impulsionează pe Alina să ducă mai departe obiceiul ţâpuritului, ci bucuria pe care o are atunci când vede că ceea ce face ea aduce zâmbete şi încântare pe chipul celorlalţi. Nu are studii muzicale, dar afirmă că, dacă ar avea o ceteră lângă ea, ar ţipuri toată ziua, cât o ţine vocea. Ţâpuritura este foarte solicitantă pentru corzile vocale, de aceea, momentan, şi reprezentaţiile Alinei sunt relativ scurte, de maxim trei ore la un eveniment.
„E foarte foarte solicitantă pentru corzile vocale. Oboseşti repede, dacă mă duc la o nuntă cânt maximum trei ore. Eu ţâpuresc la cerutul mirelui, la cerutul miresei, dar cele mai multe ţâpurituri sunt despre mândruţ, despre viaţă, Ţara Oaşului. Dacă mă duc la un altfel de eveniment îmi adaptez textele pentru evenimenul respectiv. Am fie texte vechi, fie texte pe care le compun eu. Am texte luate de la mami, de la rude, am un caiet întreg de texte. «Dă-mă mamă mândrului/ Şi de n-are casa lui/ Dă-mă, mamă, că îmi place/ N-are casă, da’ ne-om face/ Că nici tata n-o avut/ Da’ ţie tot ţi-o plăcut» sau «Măi, mândruţ, de când te-ai dus/ Ceaţă peste sat s-o pus/ Ceaţa înapoi s-o luat/ Dar tu nu ai înturnat» sunt doar câteva din textele de la nunţi”, mai povestește tânăra de 20 de ani.
Țâpuriturile ei smulg lacrimi
Cei mai fericiți să audă țâpuriturile sunt bătrânii, care au crescut cu ele, dar care nu le-au mai continuat, fie pentru că nu s-au priceput, fie pentru că nu s-au mai cerut. Aceștia o încarcă pe Alina de energie pozitivă când își exprimă aprecierea pentru ce face ea. Nu de puține ori se întâmplă ca lumea să plângă atunci când o aude țâpurind și nu doar pentru că versurile ar fi profunde, ci și pentru că țâpuritul le aduce aminte de tinerețe. (CITEȘTE AICI: O NAISTĂ DIN TÂRGOVIŞTE A DEVENIT CELEBRĂ ÎN ÎNTREAGA EUROPĂ)
Momentan, artista nu se gândeşte la o carieră în domeniu şi nici nu se vede întreţinându-se din ţâpurituri, dar afirmă că va continua să facă acest lucru cât timp vocea îi va permite, pentru că este un mod al ei de a se bucura de viaţă şi de tradiţiile frumoase din zonă.
Duce mai departe tradiția din Țara Oașului
Pe lângă ţâpurituri, Alina promovează peste tot pe unde merge costumul oşenesc autentic. O bună parte din costume le-a primit de la oameni care erau gata să le arunce. Ea a văzut, însă, în ele o frumuseţe care nu poate fi egalată de costumele care intră acum în modă. Alina pregăteşte și un CD cu ţipurituri care speră să o ajute să resusciteze acest obicei frumos din Ţara Oaşului. (VEZI ȘI: POVESTEA SECRETĂ A CELUI MAI CIUDAT COPAC DIN ROMÂNIA)