Efectele devastatoare ale muncii de acasă, semnalate de specialiști! Unii dintre angajați se confruntă cu depresia și lipsa de productivitate
Specialiștii au tras un semnal de alarmă în legătură cu efectele devastatoare ale muncii de acasă în plină criză epidemiologică. De mai bine de cinci luni, în România, milioane de oameni și-au transformat dormitoarele, sufrageriile sau bucătăriile în birouri. Și, dacă la început, angajații se bucurau că nu mai pierd timpul în trafic, pe drumul spre serviciu și că petrec mai multe clipe prețioase cu cei dragi, în prezent, unii dintre ei se confruntă cu depresia și lipsa de productivitate. Din nefericire, acestea nu sunt singurele efecte neplăcute pe care le întâmpină unii dintre români, da și locuitorii din statele din întreaga lume.
Care sunt efectele devastatoare ale muncii de acasă
Pandemia de coronavirus a forțat firmele și angajații din țara noastră să caute soluții ca să supraviețuiască unei crize sanitare care atrage după sine cea mai mare recesiune din 1923 încoace, potrivit estimărilor făcute analiștii economici. În martie și aprilie, când România se afla în stare de urgență și locuitorii au stat în izolare, companiile au apelat la munca de acasă sau “work from home”, așa cum spun americanii. Astfel, ceea ce înainte reprezenta până în 2% din totalul locurilor de muncă pe teritoriul țării noastre a devenit pentru multe firme “noua normalitate”.
Numeroși angajați s-au bucurat că nu mai trebuie să facă drumul până la birou, că fac economie atât la capitolul timp, cât și la cel al banilor – aproape 1.000 de lei lunar pentru un angajat din București, conform unui calcul Digi24 –, patronii companiilor erau fericiți că pot conținua proiectele și pot asigura finanțarea necesară plăților curente și a salariilor, iar statul își primea în continuare taxele și impozitele de la companiile respective. Era o situație în care părea că toată lumea are de câștigat. În plus, a venit un anunț surprinzător de la giganții IT, Google și Twitter, care au decis că își vor lăsa angajații să muncească de acasă definitiv.
Din păcate, veștile bune nu au durat prea mult timp, pentru că, după 3-4 luni de muncă de acasă, patronii unor firme au observat că încep să apară efecte negative. Angajații lor nu mai sunt la fel de productivi, au devenit apatici și depresivi, iar ședințele sunt mult mai greu de organizat. Din aceste motive, unele dintre firme au decis să își cheme oamenii înapoi, la birouri, deși există un risc mai mare al pericolului de infecție cu virusul SARS-CoV-2, având în vedere că nu sunt respectate măsurile impuse de autorități.
“Principalul rol al unui birou este socializarea și formarea unei echipe. Nu prea poți să formezi echipe…de acasă. În plus, este mult mai greu să faci integrarea noilor angajați de la distanță. De asemenea, este destul de greu online să generezi idei așa cum o făceai într-o sală unde erau mai mulți oameni și unde discutai până ajungeai la anumite idei. În contextul pandemiei, socializarea la birou este o altă nevoie de socializare pe care o avem! Pe termen lung putem vorbi chiar de o desocializare între angajați. Se observă acest lucru și va influența și modul în care angajații vor oferi productivitate. Ea ține și de modul în care te simți la respectivul loc de muncă. Este zona care va fi cea mai afectată de această distanțare socială la birou”, a declarat Bogdan Badea, CEO-ul uneia dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România, conform sursei citată mai sus.
Totodată, multor oameni le este tot mai greu să păstreze un echilibru între viața profesională și cea personală atunci când lucrează din propria casă, unde, în cele mai multe cazuri, nu locuiesc singuri.
Din punct de vedere al exprimării, sociologii au observat că apar dificultăți pentru cei care muncesc o perioadă îndelungată de acasă. Sunt unii angajați pentru care munca la birou este un scop în sine: se îmbracă într-un anumit fel, se aranjează, impun un anumit statut în fața colegilor sau subalternilor.
“Dezvoltarea abilităților socio-emoționale suferă din cauza lipsei contactului direct. Satisfacerea nevoii de apartenență la grup, care odată satisfăcută poate conduce către stima de sine și autorealizare, reclamă schimbul de idei, comportamente, atitudini și valori, care nu pot ajunge la potențialul său maxim atunci când comunicarea directă este obstrucționată de cea online. În plus, un individ nu trebuie să uite că 93% din limbajul său este non-verbal. Online-ul afectează acest tip de comunicare. Toate acestea conduc către apatie, slăbire a puterii de concentrare, însingurare, care la final conduc către o mai slabă performanță. Omul este un animal social, iar socializarea presupune ca uneori să «poți să pui mâna» și să strigi «Este!»”, a explicat Gelu Duminica, sociolog, pentru digi24.ro.
Potrivit jurnaliștilor de la The Wall Street Journal, proiectele durează mai mult, colaborarea este mai dificilă, iar integrarea noilor colegi se face mult mai greu.
Descoperă și: Emily s-a spânzurat! Cum a ucis-o pandemia de coronavirus, deși nu era infectată! “Nu a putut suporta că…”
Sursa foto: pixabay.com/ro