Marele Tudor Gheorghe, interzis în România din cauza unui cântec. Cum a ajuns celebrul rapsod să fie înlăturat de către Elena Ceaușescu

Tudor Gheorghe, la naștere înregistrat Gheorghe Tudor, s-a născut în prima zi de august 1945, în comuna Podari, Dolj. Este un cântăreț, compozitor și actor român provenit dintr-o familie de țărani. În perioada sa de formare a realizat numeroase albume, dar cariera sa a cunoscut un succes fulminant după Revoluție . Din 1969, anul primului recital și până în 1996, Tudor Gheorghe a realizat nu mai puțin de 22 spectacole de muzică și poezie. Copilăria, dar mai ales adolescența, i-au fost dificile. Tatăl, cântăreț la biserică, a fost arestat fiind fost legionar de către regimul comunist și întemnițat ca deținut politic la Aiud.

A absolvit Liceul Nicolae Bălcescu, astăzi Colegiul Național Carol I din Craiova și apoi cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L Caragiale” din București, clasa de actorie, promoția 1966.

Marele Tudor Gheorghe, interzis în România din cauza unui cântec

„Eu n-am avut probleme, ai să râzi. Când am intrat în facultate, în 1962, tata era închis. La Teatru am intrat cu un dosar pe care am scris că nu am tată. Un avocat a învățat-o pe mama să divorțeze. Formal, au divorțat. Eu am scris că tata a dispărut, că ne-a lăsat pe mine, pe mama și pe două surori și nu știm unde e”, a spus Tudor Gheorghe, pentru sursa menționată anterior, adăugând că „tâmpenia” sistemului l-ar fi pus în postura de a nu mai avea voie să apară pe o scenă în 1986. Interdicția ar fi ținut până la Revoluția din 1989.

Elena Ceaușescu l-a scos din circuitul artistic pe Tudor Gheorghe în perioada în care România se afla sub conducerea partidului unic. Renumitul cantautor și om de scenă a povestit în urmă cu ceva timp, cum i-a fost interzis să mai cânte de către șefa cabinetului 2 din pricina repertoriului. Iată cu ce alte probleme s-a confruntat în timpul regimului dictatorial.

Elena Ceaușescu: „Să nu-l mai văd!”

Muzicianul, poetul și compozitorul Tudor Gheorghe a făcut dezvăluiri șocante despre perioada comunismului. Artistul a mărturisit că Elena Ceaușescu i-a interzis spectacolele din cauza unor piese din bagajul său de scenă, amintind și momentul în care l-a cunoscut pe fostul dictator al României, Nicolae Ceaușescu.

În urmă cu peste trei decenii, Tudor Gheorghe era interzis să mai cânte la spectacole, după ce Elena Ceaușescu a dat acest ordin. El își aduce aminte perfect acele momente trăite în perioada comunismului. „Eu am fost interzis definitiv din 86 până la Revoluție. Am făcut la Polivalentă un spectacol cu Ansamblul C.C. al UTC. M-a pus dracu și-am recitat o poezie a lui Dinescu, «Avalanșa». Apoi am cântat un colind. Pfaaa!, în 86, colind, nu era bine! Și am mai spus o poemă a lui Sorescu, «Femeia». «Ce știe femeia? Ea să ţină de coada cârpătorului, să stea ciucită la vatră, să şteargă sticla de lampă și să lase politica!”, a zis artistul.

Potrivit acestuia, după acest spectacol au început problemele. Un bărbat, un tovarăș de la Comitetul Central, activist zelos a înregistrat o piesă cântată în public, a dus caseta la Elena Ceaușescu, care a fost nemulțumită de versurile ce însoțeau melodia, așa că a dat ordin să fie interzisă această piesă. „Am cântat aia: Fir-ați ale dracu oltence / Iarna, grea, muierea, rea / Vacilor n-am ce le da / Să dau țâța dupe mână / Ca iarba prin coasă. Frumusețea de pe lume, din punctul de vedere al cântecului popular. Dar un binevoitor a dus înregistrarea la Tovarășa, la Cabinetul 2. Și asta a zis: Nicule, tu vezi ce zice ăsta?!. El o fi zis: Lasă-l, fă, că el cântă cu Acolo este țara mea. Fir-ar ăsta al dracu, să nu-l mai văd!. Lucru care s-a și întâmplat. Nu m-au mai văzut. Versurile au înfuriat-o peste măsură”, a mai spus Tudor Gheorghe.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GSP, omul de cultură a relatat care a fost relația lui cu fosta cârmuire politică. Mai precis, artistul nu s-ar fi aflat printre preferații Ceaușeascăi, astfel încât soția dictatorului a făcut tot posibilul pentru a-l interzice, cu toate că Nicolae nu părea să-i împărtășească neapărat opinia.

La sarmale, cântându-i lui Nicolae Ceaușescu

În cadrul unei emisiuni, cântărețul a rememorat momentul în care l-a întâlnit pe Nicolae Ceaușescu. Constantin Sandu, fostul prim-secretar de la Olt a fost cel care i-a făcut cunoștință cu dictatorul. „Moșu Sandu m-a chemat odată. Bă, ce faci?. Bine, tovarășul secretar. Ia vezi, e mașina 1UT101 în fața casei?. Da!. Suie-te în ea. Puteai să refuzi? Nu puteai. Vezi că vine ăl bătrân mâine p-acilea. Poate cânți și tu un cântec. Și-a venit ziua, și-am intrat… Erau la masă, mâncau… Eu nici n-am dormit. Mă gândeam că ei mănâncă, beau și eu trebuie să le cânt. Ce să le cânt la sarmale, mă?! Și-am găsit un cântec frumos, o baladă populară”, spune Gheorghe.

Mai mult, artistul își aduce aminte un moment haios pe care l-a trăit alături de Ceaușescu. „Dezastrul a fost când am început să cânt! Praful s-a ales! Că am găsit, nenorocitul de mine, un cântec care începea așa: Când a fost la 53, de s-a încoronat Știrbei / Puneai plug cu patru cai și-arai unde puteai, câte puteruș aveai / Când a fost la 58, de s-a luat pământul tot…. Atunci am auzit replica genială a lui moșu Sandu, care mânca sarmale. Când am zis eu: De s-a luat pământul tot, i-a zis lui Ceaușescu: Ia cu ardei!”, mai spune artistul.

Gânduri și merite pentru Tudor Gheorghe.

În 1971, cunoscutul scriitor Eugen Barbu spunea despre el: „Tudor Gheorghe are o memorie fenomenală și asta explică cum a putut să îndeplinească raptul fără a trezi bănuieli, pentru că atât cât îi știm, bătrânii lăutari cad la bănuială când sunt fotografiați pe hârtie. Într-o emisiune am putut auzi de la acest menestrel varianta cea mai cutremurătoare a „Mioriței” și niște cântece haiducești cum nu mai aflasem. (…) Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce privește comorile noastre folclorice ca acest tânăr și neîntrecut actor din Craiova.”

Peste ani, în 1988, reputatul poet Marin Sorescu se exprima despre cantautor: „De fiecare dată când îl ascult – și asta se întâmplă des – Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească – populară și cultă – poate mișca munții. (…) Problema mea, inhalând prin toți porii melodia ființei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrimă de dragoste, admirație și mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai ușor să-l pup.”

Pentru deosebitul talent și frumoasa carieră, Tudor Gheorghe a fost recompensat cu Ordinul Republicii și Ordinul național “Steaua României”.