Povestea voluntarului care vrea să schimbe România. “Fericirea mea este în zâmbetele oamenilor”
Are 25 de ani (de fapt, se apropie de 26, pe care îi va împlini în curând, pe 12 iulie), și, deși născut în București, mare parte a copilăriei și-a petrecut-o la Sărata Monteoru, în județul Buzău. Poate de acolo i-a venit – ani mai târziu – ideea de a promova și sprijini turismul românesc. Dar nu numai prin prisma turismului s-a făcut cunoscut, ci mai ales prin pasiunea de a ajuta. Desigur, s-a aplecat mai mult asupra generațiilor viitoare, pentru care a creat, de-a lungul timpului, proiecte menite să le sprijine în educație.
Doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Management de la ASE București, masterand în Securitatea Informației din cadrul Universității „Titu Maiorescu” și președinte al Asociației „Călător prin România”, Constantin Iulian Tănașcu s-a implicat, încă din anii de liceu, în diverse proiecte de voluntariat, conștient fiind că numai așa poate schimba ceva în țara lui, pe care nu ar părăsi-o pentru nimic în lume! Absolvent al NATO Youth Academy și reprezentant al României la un concurs internațional în domeniul roboticii și inteligenței artificiale din Estonia, în 2019, tânărul care, de curând, a devenit „giurgiuvean prin adopție” grație proiectelor sale, a acceptat să vorbească, în exclusivitate pentru CANCAN.RO, despre toate pasiunile sale.
Voluntariatul, o idee care s-a înfiripat încă din liceu
„În liceu, după o lungă perioadă în care îmi doream să urmez studiile Facultății de Medicină pentru a deveni medic legist, în urma câștigării locului al doilea în cadrul unui concurs cu teme de afaceri, am hotărât că domeniul care mă atrage și unde simt că aș fi util ar fi domeniul economiei și al antreprenoriatului.
Acesta a fost motivul pentru care am urmat cursurile Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București unde am căutat să acumulez cât mai multe informații din toate domeniile astfel încât, la finalul perioadei de studii, să îmi deschid o afacere a mea.
(CITEȘTE ȘI: OLIMPICA LA ENGLEZĂ FACE VOLUNTARIAT. E PROFESOARĂ LA 16 ANI PENTRU COPIII DINTR-UN SAT DIN TELEORMAN)
Anii au trecut și am absolvit cursurile facultății ca șef de promoție și apoi m-am dus la masterat, în cadrul Masterului de Management și Marketing Internațional pe care l-am finalizat doi ani mai târziu, tot ca șef de promoție. Concomitent, am înființat Asociația Călător prin România și m-am înscris și la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Titu Maiorescu.
În cazul meu, domeniul economic s-a împletit foarte bine cu informatica, iar cunoștințele acumulate din ambele facultăți au fost probate în asociația pe care o conduc. După terminarea Facultății de Informatică din postura de șef de promoție, chiar dacă am continuat cu doctoratul și cu încă un masterat, eforturile mele s-au orientat asupra asociației”, povestește Iulian Tănașcu.
Întâlnirea cu președintele
În anii studenției s-a aplecat, cu multă atenție, asupra dezvoltării personale, deoarece a considerat că doar un om care posedă un bagaj de cunoștințe cât mai variat este pregătit să facă față provocărilor viitoare. A participat, în calitate de finalist al unui concurs (locul 2 din 6 tineri) la o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis, eveniment la care a fixat multe cunoștințe și i-a permis să afle ce tip de persoană este președintele și cum vede el anumite lucruri de politică internă și externă.
„Am participat în cadrul proiectului Simpro de Simulare a Parlamentului României unde am fost ales, prin vot la vedere, președinte al Camerei Deputaților și unde, împreună cu foarte mulți tineri de valoare am trecut sau respins legi care puteau face bine prezentului și viitorului României.
A fost momentul în care am înțeles cât de multe am de învățat de la niște tineri care luptă zi de zi să schimbe mentalități în comunitățile din care fac parte”, mai spune Iulian, tânărul cu o experiență cât a unui adult trecut de prima tinerețe, poate.
Membru al Senatului Studențesc din cadrul Titu Maiorescu și membru al Consiliului Studenților din cadrul Academiei de Studii Economice din București, a căutat prin implicarea sa în aceste structuri să fie o voce a studenților, o interfață între problemele studenților și conducerea Universităților.
Cum a apărut ideea unui „Călător prin România”
Povestea „Călător prin România” a debutat în anul 2018, atunci când a participat la Târgul Internațional de Turism al României.
„La finalul acelei zile, din punctul meu de vedere, trebuia să scoată «România» din titlu deoarece, deși era o ocazie importantă ca România să fie promovată, noi eșuasem lamentabil. Ani de-a rândul au fost investite sume importante în turism și promovare, iar anul 2018 ne prindea cu un stand gol, cu trei flyere aruncate pur și simplu și nimic mai mult.
A fost momentul în care am conștientizat că oamenii simpli, studenții, pasionații de călătorie, de patrimoniu și istorie vor putea să creeze acel brand de țară de care România are nevoie, la un cost redus. Milioanele de euro investite în turism puteau oricând (și pot în continuare) să fie acoperite de ceva mult mai valoros – de pasiune.
Împreună cu prieteni de-ai mei am pus bazele unei pagini de Facebook unde prezentam monumente istorice și obiective turistice din România. Am continuat o perioadă așa până când am primit feedback de la foarte mulți oameni cum că trebuie ceva mare, ceva centralizat și ceva care să ajute și turiștii care se află la fața locului. Răspunsul la cererile lor a fost Călător prin România și proiectele pe care această asociație le dezvoltă”, povestește Iulian Tănașcu.
„Există o reală sete de cunoaștere a istoriei, legendelor și poveștilor din România”
Primul proiect pe care realizat a fost o platformă turistică, concepută la nivel național și împărțită pe județe, unde curioșii și turiștii pot să citească informații relevante despre monumente istorice, obiective turistice, port popular, gastronomie și unități de cazare. Lipsea totuși ceva, interacțiunea cu utilizatorul – românul sau străinul care ne vizita, care era „însetat” de cunoașterea României, dar nu putea să ajungă la informații.
„A fost momentul în care, împreună cu colegii mei de acum Călina Iuliana-Andreea, Robert Andrei Costache (ambii doi tineri giurgiuveni cu extrem de multă energie și pasiune) și alți prieteni și voluntari, am realizat niște plăcuțe cu cod Q.R. prin care marcam toate monumentele istorice și obiectivele turistice. Toate aceste plăcuțe erau legate la platforma turistică, iar aceasta din urmă era tradusă în cinci limbi: română, engleză, spaniolă, franceză și chineză”, explică Iulian.
Practic, procesul era simplu. Turistul ajungea în dreptul obiectivului sau monumentului istoric, scoatea telefonul mobil sau tableta, scana codul Q.R. de pe plăcuță și era redirecționat pe platformă, unde putea să citească informații relevante despre acel landmark (legendă, istorie, legături cu personalități istorice) direct pe dispozitiv. Omul care scana codul devenea, astfel, propriul său ghid.
Toate aceste plăcuțe au fost montate (și sunt în continuare) prin parteneriate cu administrațiile locale. Până în momentul de față, peste 10 Consilii Județene au semnat parteneriate, zeci de comune și orașe partenere și 7 municipii.
„Noi vrem să fim parteneri cu toată România, iar prin proiectul nostru să putem oferi informații relevante lumii despre România. Există o reală sete de cunoaștere a istoriei, legendelor și poveștilor din România, iar noi ajutăm la cunoașterea acestora”.
(VEZI ȘI: EA ESTE ”ÎNGERUL” DE LA 112)
În primul an de la funcționarea platformei, peste 20.000 de oameni au intrat pe platformă și au citit despre diferite monumente istorice sau obiective turistice din România. Într-adevăr, majoritatea au fost români, însă au fost și foarte mulți turiști din America, Asia și Europa. Acest lucru a făcut ca o prestigioasă publicație din Statele Unite, care premiază anual inițiative din sfera de business și din domeniul social, să îi acorde lui Iulian Tănașcu, în numele proiectului, titlul de business’ elites top 30 under 30 from Eastern Europe.
„Am realizat că putem face orice pentru a ajuta oamenii puțin mai puțin norocoși”
„Călător prin România nu este doar despre turism. Nu poate exista un «călător» prin «România» fără «România», motiv pentru care toate acțiunile noastre sunt îndreptate spre a dezvolta țara. Am dovedit lucrul acesta în momentul în care, împreună cu persoanele amintite mai sus, dar și cu alți prieteni, voluntari, și Biserica Buna Vestire «Biserica Tinerilor» Giurgiu (prin preotul paroh Tudor Georgian Bogdan), am sprijinit copilașii defavorizați din Giurgiu și Ialomița, la începutul pandemiei. Cu ajutorul lor am dezvoltat o campanie prin care am dotat cu tablete și calculatoare, precum și cu internet, unui număr de aproape 400 de copilași din cele două județe (300 la Giurgiu și 85 în Ialomița).
Am investit în tineri deoarece colegii mei și cu mine credem că viitorul sustenabil al țării noastre se află în copiii de azi și în cei de mâine. Dacă nu investim în ei, este foarte greu să avem un viitor așa cum ni-l dorim. Pandemia a reprezentat doar un «trigger» pentru dezvoltare la nivelul tuturor sectoarelor, mai ales în învățământ. Chiar dacă sistemul de învățământ este praf și pulbere din cauza evenimentelor de 30 de ani încoace, noi, tinerii crescuți, educați și formați în România, suntem datori să oferim know-how-ul și resurse pentru cei mici. De aceea și ajutorul pe care l-am oferit imediat cum am aflat de imposibilitatea micuților de a studia pentru examene și de a fi în rând cu elevii mult mai norocoși.
Nu pot descrie nici acum, la aproape un an distanță, bucuria pe care o ai când faci un bine unor copilași care nu sunt așa norocoși ca tine. Biblia spune să dăm din puținul nostru și altora. Aș completa acel citat cu «pentru că fericirea sufletului se află în zămbetele pe care le producem celor de lângă noi». Fericirea mea este în zâmbetele oamenilor pe care i-am ajutat.
Copilași de școală generală, aflați în familii monoparentale deoarece au rămas orfani, care se străduiesc să țină pasul cu ceilalți favorizați de viață ar trebui să fie în atenția tuturor, deoarece micuții de azi au capacitatea de a face viitorul un loc mai bun dacă noi îi ajutăm. În zilele în care am oferit, împreună cu ai mei colegi acele tablete, laptop-uri sau PC-uri, a fost ziua în care am realizat că putem face orice pentru a ajuta oamenii puțin mai puțin norocoși”, își amintește Iulian Tănașcu, despre perioada de pandemie.
„Pădurea Eroilor”, proiect de suflet
Un alt proiect dezvoltat a constat într-o pădure a eroilor. Amintirea unor membri ai familiei sale, care au luptat în ambele Războaie Mondiale, și care nu s-au mai întors, a fost declicul inițierii acestui proiect. Pe de altă parte, gândul că o parte însemnată a camarazilor lor de arme nu au apucat să-și mai strângă soțiile, copiii sau părinții în brațe încă o dată, iar de cealaltă parte, cei rămași acasă nu au putut să-și îngroape eroii. Toată jertfa lor se află în cărțile de istorie, iar numele lor s-au pierdut sau stau prăfuite, în întuneric, undeva pe un raft.
Pădurea eroilor conține 7.000 de copaci, fiecare dintre ei fiind un cenotaf al unui erou care a luptat pentru țara noastră, a murit pentru ea, dar nu a putut să fie îngropat creștinește, să aibă o cruce proprie.
(CITEȘTE ȘI: SUPER-POLIȚISTUL DE LA SLATINA)
Astfel, fiecare copăcel a reprezentat câte un ostaș român din județul Giurgiu, care a căzut în luptă. Această pădure a fost plantată în comuna Vedea, iar la această acțiune au luat parte voluntarii asociației, Cercetașii României ,,Danubius Giurgiu’’, ,,Plantăm fapte Bune’’, primarul comunei, Marian Țaga, împreună cu o întreagă echipă, săteni din Vedea, dar și oameni politici, deputați de Giurgiu și președintele Consiliului Județean, care au muncit cot la cot cu voluntarii timp de cateva ore bune. La finalul zilei, 7.000 de copaci protejați de camere de supraveghere din zonă și marcați cu ,,dog tag-uri’’ cu numele soldaților și rangul pe care l-a deținut au transformat o tarla din comuna Vedea într-o viitoare Pădure a Eroilor.
„Deși acțiunea a fost un succes total, două lucruri m-au făcut mândru. Viitoarea pădure este plantată pe o fostă groapă de gunoi care a fost curățată, iar suprafața valorificată. Al doilea lucru este legat de cadoul făcut de aceeași Biserică Buna Vestire din Giurgiu, dar și de preoții din Vedea împreună cu generalul garnizoanei din Giurgiu. Aceștia au venit la locul pădurii, au ținut o slujbă de pomenire și au montat o cruce închinată celor 7.000 de eroi. A fost ca și cum preoții, asociația noastră, domnul primar, cercetașii, oamenii politici și sătenii au rezolvat o problemă care ținea de morală, o datorie sacră față de eroii noștri”, mai spune voluntarul.
Munca nu se oprește aici…
Așa cum s-a obișnuit, tânărul Iulian Tănașcu – adoptat, cumva, de județul Giurgiu, grație numeroaselor proiecte în care s-a implicat, la nivel local – nu stă degeaba. Lucrează la alte proiecte, menite să scoată din anonimat sau să accentueze partea istorică a unor zone din Capitală și nu numai.
„În prezent, toată atenția mea este îndreptată asupra transformării unuia dintre cele mai mari cimitire din România într-un muzeu în aer liber. Cimitirul Bellu din București, cu ajutorul Călător prin România, o să fie transformat într-un muzeu vizitabil, iar turiștii vor putea să afle ce au făcut pentru România personalitățile de acolo, cum anumiți oameni au dat numele unor localități și cum au ajutat la modernizarea țării noastre. Proiectul o să fie gata anul acesta. Concomitent cu acest proiect, echipa mea își îndreaptă atenția spre readucerea la viață a unui sat-fantomă din Buzău și transformarea lui într-un sat de vacanță pentru turiști și care să fie valorificat de către sătenii din satele alăturate.
Există foarte multe proiecte pe care le putem dezvolta. Deschidere să fie, deoarece echipa mea și cu mine suntem pregătiti să facem față provocărilor. Viitorul este unul strălucitor, aș putea spune, deoarece toate proiectele amintite se vor materializate. Mai mult decât atât, în curând, voi publica prima mea carte, o privire retrospectivă asupra evenimentelor care m-au modelat ca persoană și motivul pentru care vreau să schimb România și s-o fac o lume mai bună pentru viitorii mei copii și pentru generațiile viitoare. Cu toate veniturile obținute în urma vânzării cărții am de gând să dotez două școli de la sate cu videoproiectoare și laptop-uri pentru a facilita educația pentru cei mici”, mai spune Iulian.
„Sunt un nimic fără oamenii care sunt lângă mine”
Tot în acest timp, împreună cu Iuliana-Andreea Călina și giurgiuveanul Robert Andrei Costache, lucrează la realizarea unui material de construcții nou, care să poată fi folosit în zidărie și care să nu implice resurse necesare producerii în cantități mari. Dacă produsul o să fie un succes, de anul viitor vor putea construi case pentru cei săraci, la prețuri foarte mici (costuri pentru cadastru, pentru proiectul casei și pentru utilități).
„Dacă aș putea sintetiza o idee generală despre tot ceea ce am realizat până acum și ce sunt eu, pot spune că sunt un nimic fără oamenii care sunt lângă mine, partenerii, prietenii și familia mea care, de-a lungul timpului, au reprezentat stâlpii dezvoltării mele”, încheie tânărul Iulian Tănașcu.
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.