Sâmbra Oilor, obicei pe cale de dispariție. Un oșean își organizează propria Sâmbră, ca să fie sigur că sunt respectate tradițiile

Tradiția se pierde de la un an la altul, odată cu trecerea la cele veșnice a celor care au trăit alte vremuri. Acest lucru se poate observa în multe domenii, organizarea sâmbrelor tradiționale fiind unul în care schimbările se văd cu ochiul liber.   Dacă, în urmă cu 15 ani, se organizau doar în comuna Certeze 30 de sâmbre, astăzi se mai organizează trei, plus „Sâmbra Oilor” de la Huta Certeze, care se transformă din sărbătoare tradițională în petrecere câmpenească. (CITEȘTE ȘI: EI SUNT ”OLIMPICII” ROMÂNIEI LA DANSURI POPULARE!)

Sărbătoarea s-a denaturat în timp și a ajuns să aibă în centrul atenției micii, distracția, semințele și chinezăriile vândute la tarabe, astfel că cine vrea să trăiască experiența unei sâmbre adevărate trebuie să caute printre familiile de gospodari din zonă. 

Familia Mihoc este una dintre puținele care mai ține la tradiție și care se încăpățânează să găsească an de an resurse să organizeze momentul plecării oilor la munte. Tradiția creșterii oilor este în familia lor de mai multe generații, în prezent având 300 de oi.

Distracția vine după muls și măsuriș

În Săptămâna Luminată, de după Paște, familia Mihoc invită și alți crescători de oi, alături de care își trimit oile la munte, dar și oameni care să le mulgă, și respectă tradiția măsurișului oilor, iar mai apoi ziua se încheie cu o petrecere și un festin culinar.

„De tineri ne-am învățat cu meseria asta. Nu e ușor să mulgi oile, că nu dau foarte mult lapte și sunt multe. Acuma le mulgem, fiecare turmă în parte, ca să vedem fiecărui crescător cât i se cuvine, pentru că le ducem la munte și apoi acolo le mulgem de trei ori pe zi. Din laptele de la fiecare turmă de oi facem separat caș și urdă, ca mai apoi, pe vară, să vedem cât îi revine să îi trimitem fiecărui proprietar de turmă”, spune unul dintre mulgătorii oilor, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA. (VEZI ȘI: CÂT CÂȘTIGĂ ”DĂNȚĂUȘII” LA O NUNTĂ)

„Pe timpuri era altceva, toată lumea mulgea”

„Pe mine m-au făcut și m-au născut la oi părinții și am crescut cu oile și munca la oi. Nu e ușor să crești oi, de aia nici nu mai sunt mulți care au turme de oi, pentru că trebuie să ai grijă de ele ca de un copil mic. Sâmbra înseamnă o distracție acum, dar pe timpuri era altceva, că toată lumea mulgea. Era și un fel de concurs, să vadă care cât poate să mulgă. Acum mulți se plâng că obosesc și îi dor mâinile după câteva oi mulse”, remarcă, cu mâhnire, și domnul Grigore, un participant la Sâmbră.

La fiecare sâmbră se strâng crescătorii de oi care sunt prieteni și care își invită mai apoi și famiile, atât pentru că mulgerea a sute de oi și mai apoi realizarea produselor din laptele acestora este muncă serioasă și destul de obositoare, dar și pentru a se distra împreună la sfârșitul treburilor. Cu fiecare an care trece, numărul de sâmbre scade, atât din cauza faptului că scade numărul de crescători de oi, dar și pentru că organizarea unei sâmbre implică unele costuri, destul de serioase. (NU RATA, AICI: S-A ”ÎNTORS ÎN TIMP” CU 100 DE ANI! A CONSTRUIT ÎN IALOMIŢA O CASĂ DIN PĂMÂNT ŞI PAIE)

“E greu să găsești cioban, să te înțelegi cu el”

„Laptele se măsoară ca să se știe cât se dă la fiecare crescător.  Înainte se calcula mai exact, dar acum pentru fiecare oaie se dă 10 kilograme de brânză, iar după capre se dă 17 kilograme. Nu se mai măsoară ca altădată, acuma se dă pe cap de animal”, explică un alt participant la sâmbră, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

„Facem măsuratul oilor și facem caș și urdă și apoi ne și distrăm, jucăm, ne simțim bine. Am chemat formație, am pregătit băutură, facem mâncare la ceaun. Am invitat familia, prietenii și alți crescători de oi. Eu am 300 de oi aici, cu care am tot timpul de lucru. E greu să găsești cioban, să te înțelegi cu el, și trebuie să fii și tu acolo cu ei tot timpul”, afirmă și gazda, Vasile Mihoc.

Bucătarul gătește în ceaun de 200 de litri

Cu cât munca se apropie de sfârșit la Sâmbră, veselia și distracția prind tot mai mult contur. În tot timpul măsuratului oilor, un bucătar angajat special pentru acest eveniment le pregătește oamenilor bucate alese, pe bază de carne de miel, ca mai apoi ceterașii să fie în centrul atenției.

„Pregătesc la sâmbra lui Vasile un miel la proțap, apoi un guiaș la ceaun, un ceaun de 200 de litri și mai apoi o tocăniță de oaie, care merge bine după un pahar de pălincă”, spune și bucătarul. (VEZI ȘI: E DE MESERIE ”ȚÂPURITOARE”! CÂȘTIGĂ BANI DIN STRIGĂTE LA NUNȚI ȘI BOTEZURI…)

“Preotul, prin rugăciune, îi dă un impuls oșanului”

Oameni credincioși, proprietarii de oi nu le dau drumul din staul către munte, până ce nu se asigură că un preot a făcut o rugăciune și o binecuvântare pentru turme, ca acestea să fie ferite de boli, dar mai ales de prădători peste vară, în timp ce stau la munte.

„În Săptămâna Luminată se păstrează această frumoasă tradiție. Preotul este invitat pentru a sfinți turma de oi, prin această rugăciune și sfințire cu apă sfințită se transmite o tradiție din bătrâni. Preotul, prin rugăciune, îi dă un impuls oșanului ca să poată trudi tot anul. Din păcate, aceste obiceiuri se pierd și sunt tot mai puțini ciobani și tot mai puțini care fac sâmbre. În urmă cu 15 ani în Certeze erau 30 astfel de sâmbre, anul acesta mai sunt doar trei. Nu știu dacă peste 10 ani va fi cine să ducă mai departe acest obicei”, povestește preotul.

După măsuriș și sfințirea oilor, ciobanii de la turme urcă cu oile la munte, urmând să se întoarcă cu ele în luna octombrie. În tot acest timp cei care rămân la câmpie continuă petrecerea, petrecere care poate ajunge la costuri de mii de euro, în funcție de cât de mândră e fiecare familie și cât de mult dorește să își arate prosperitatea în fața invitaților și a prietenilor. (CITEȘTE AICI: Au lăsat casele de modă de la Paris, ca să coasă cămăși oșenești acasă)