La ce vârstă ieși la pensie în România, dacă ai beneficiat de concediu pentru creșterea copilului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Pensionarea este un subiect de interes major pentru români, iar în cazul celor care au beneficiat de concediu pentru creșterea copilului, regulile pot fi diferite. Deși mulți părinți se întreabă dacă perioada petrecută acasă cu copilul influențează vârsta de pensionare, legea prevede anumite condiții și excepții.

O veste bună pentru părinți este că anii petrecuți în concediu pentru creșterea copilului pot fi luați în calcul la stabilirea stagiului de cotizare. Totuși, lucrurile diferă în funcție de perioada în care a fost acordat concediul și nu toate lunile petrecute acasă cu copilul contribuie la pensia finală în aceeași măsură. Există mai multe nuanțe legislative care influențează vârsta la care o persoană se poate retrage din activitate.

(CITEȘTE ȘI: Ireal! Ce pensie primește o badantă româncă după 21 de ani de muncă în Italia, de fapt)

Pensionarea și concediu pentru creșterea copilului

Concret, dacă ai beneficiat de concediu pentru creșterea copilului înainte de 1 aprilie 2001, această perioadă este considerată vechime în muncă și se adaugă la stagiul de cotizare contributiv. În schimb, pentru perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, concediul este considerat stagiu de cotizare asimilat, ceea ce înseamnă că nu contribuie la calculul complet al pensiei, însă este luat în considerare la stabilirea stagiului minim necesar pentru pensionare.

„Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu pentru îngrijirea copilului anterior datei de 1 aprilie 2001, conform prevederilor Decretului-Lege nr.31/1990 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la un an și ale Legii nr. 120/1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, constituie vechime în muncă, respectiv stagiu de cotizare contributiv.

Perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizația de asigurări sociale (concediu pentru creșterea copilului) în intervalul 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 reprezintă stagiu de cotizare asimilat și nu se are în vedere la determinarea stagiului minim de cotizare contributiv şi a stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării drepturilor de pensie, respectiv la acordarea punctelor de stabilitate”, arată CNPP.

Iar pentru părinții care au beneficiat de acest concediu după 1 ianuarie 2006, lucrurile stau puțin diferit. Această perioadă este tot stagiu de cotizare asimilat, dar, printr-o excepție, este luată în calcul atunci când se stabilește vârsta de pensionare.

Un exemplu clar este cazul unei femei născute pe 1 iulie 1963, care a dorit să se pensioneze pe 1 ianuarie 2025. În total, ea a realizat un stagiu de cotizare de 34 de ani, din care 30 ani și 6 luni au fost în condiții normale de muncă. Pe lângă această perioadă, ea a beneficiat de 1 an de concediu pentru creșterea copilului înainte de 2001, care a fost considerat stagiu contributiv, 6 luni de concediu între 2001 și 2006, considerate stagiu asimilat, și 2 ani de concediu după 2006, care au fost luați în calcul pentru stabilirea vârstei de pensionare.

Astfel, având în vedere stagiul total de cotizare, femeia a putut beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an, datorită faptului că a avut doi copii. Prin urmare, s-a putut pensiona la vârsta de 61 de ani și 6 luni, în loc de 62 de ani și 6 luni, conform prevederilor din lege.

Așadar, părinții care au fost în concediu de creștere a copilului pot avea parte de beneficii la pensionare, însă totul depinde de perioada în care au beneficiat de acest concediu și de numărul total de ani lucrați.

(VEZI ȘI: Tabel complet pentru bărbați și femei | În ce an ieși la pensie în România, în funcție de data nașterii)