Modul BIZAR în care Nicolae și Elena Ceaușescu petreceau de Paște. Aveau obiceiuri neobișnuite

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Sărbătorile pascale bat la ușă, iar în această seară, românii se pregătesc să meargă la biserică pentru a lua lumină. Mesele festive sunt deja aproape gata, iar bucătăriile miros a cozonac și drob. Însă, cu ani în urmă, Nicolae și Elena Ceaușescu aveau un mod cu totul diferit de a marca Paștele. Nu mergeau la slujbe, nu rosteau urarea „Hristos a înviat” și nici nu țineau post. Cum arătau sărbătorile pascale în familia Ceaușescu?

Elena și Nicolae Ceaușescu petreceau Paștele boierește, însă obiceiurile lor erau cu totul diferite față de tradițiile românești. În timp ce în toată țara oamenii respectau postul și mergeau la biserică, Nicolae și Elena Ceaușescu preferau activitățile de relaxare și socializare: jucau volei, șeptică și șah, iar biserica nu făcea parte din programul lor. Sărbătoarea era pentru ei mai degrabă o duminică obișnuită cu iz festiv, decât o zi de încărcătură religioasă.

(CITEȘTE ȘI: Ce preț are săpunul cu chipul lui Nicolae Ceaușescu. Producătorul s-a ales cu o plângere la autorități)

Cum petreceau de Paște Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum spuneam, în familia Ceaușescu Paștele era tratat cu o anumită detașare. Dimineața era dedicată odihnei, prânzul se consuma cu fast, iar după-amiaza era rezervată pentru muncă sau relaxare la Snagov.

„Nicolae și Elena Ceaușescu considerau Paștele ca fiind o zi ca oricare alta. Preferau să se odihnească în prima parte a zilei și să consume preparate tradiționale, apoi să muncească în cea de-a doua parte a zilei”, a povestit istoricul Lavinia Betea, potrivit gândul.ro.

Nicolae și Elena Ceaușescu aveau obiceiuri neobișnuite de Paște, sărbătorind fără respectarea tradițiilor religioase. Cei doi nu posteau, nu mergeau la biserică și nu rosteau urările specifice.

Obiceiurile pascale pentru Nicolae și Elenea Ceaușescu se opreau la ceea ce așezau pe masă: miel, cozonac, ouă roșii, pască. Un meniu care, pentru mulți români ai anilor ’80, era un adevărat lux. Cozonacul era pregătit chiar în ziua de Paște, de către menajera de încredere, Suzana Andreiaș. Iar restul tradițiilor religioase erau ignorate complet.

„Dacă ei se deplasau acolo, implicit și ceilalți demnitari cu soțiile urmau traseul tovarășilor. Îi țineau permanent sub ochi, pentru a nu-și face un alt program sau să se întâlnească într-un «grup fracționist».

Programul comun era același – mese, volei, șeptic, șah pentru bărbați, plus bârfă pentru femei. Respectau tradiția doar la ceea ce puneau pe masă într-o asemenea sărbătoare. Consumau miel, cozonac, aveau și ouă roșii”, a mai spus aceasta.

Paștele românilor de rând

În timp ce familia Ceaușescu se bucura de mese îmbelșugate și activități recreative, pentru românii de rând, Paștele însemna efort, sacrificiu și multă ingeniozitate. Accesul la alimente era limitat, cozile la carne, ouă și ulei erau interminabile, iar multe gospodine improvizau pentru a pune ceva tradițional pe masă.

Mielul era un lux, cozonacul – un desert pe care îl coceau doar cei mai norocoși, iar ouăle roșii se vopseau cu ce se găsea prin casă, de la foi de ceapă la vopsea diluată artizanal. Însă, în ciuda greutăților, spiritul comunitar era prezent.

Oamenii se ajutau între ei, făceau schimb de ingrediente, rețete și sprijin moral. În contrast cu opulența din jurul cuplului Ceaușescu, Paștele celor mulți însemna modestie, credință și solidaritate.

(VEZI ȘI: Dulcele din comunism pe care îl găsești la Mega Image, la doar 2,99 lei. Mamele și bunicile noastre îl cumpărau des)