El este olteanul care a readus la viață un obicei străvechi. Le-a convins pe bătrânele din sat să facă pâine la țest, într-o brutărie artizanală
Un obicei străvechi de copt pâinea în țest a fost readus la viață într-o brutărie artizanală din Olt. Un tânăr antreprenor a apelat la bătrânele din sat ca să-i învețe pe angajații din brutăria sa tehnicile de frământat și copt pâinea tradițională. Femeile care dau mai departe tradiția moștenită de la bunici vin în fiecare an în apropierea Paștelui în mica fabrică și prepară turtele calde, moi și care amintesc de gustul copilăriei.
În această brutărie artizanală din comuna Redea, Olt, bunicile satului au venit cu noaptea în cap să coacă turtele tradiționale pentru comenzile de Paște. Tanti Lena, Ioana și Angela sunt printre singurele bătrâne din sat care mai frământă pâinea manual și o prepară în țest, la fel ca pe vremea bunicilor. Vestea li s-a dus în tot satul, astfel că patronii brutăriei au aflat de ele și le-au chemat să le dea lecții angajaților.
„Am frământat pâine de la 14 ani”
Tanti Lena are 73 de ani. Era doar un copil când a învățat de la bunica sa cum să coacă pâinea. Mâinile îi umblă neobosite în amestecul de făină, sare și apă, pe care îl lasă apoi la dospit. Oftează când își amintește cum, pe vremuri, nu trecea zi fără să prepare aurul rumenit ce îmbelșuga mesele modeste de odinioară. Acum mai face pâine doar de sărbători și atunci când îi vin nepoții în vizită. (VEZI ȘI: A MOŞTENIT DE LA BUNICA TAINELE GĂTITULUI… EA ESTE ”DOAMNA CU CĂMARA”!)
„În numele Tatălui, și-al Fiului, și-al Sfântului Duh! Amin.
– Ca să crească?
– Ca să crească. Am frământat pâine de la 14 ani. Plecam la mama și îmi spunea «Să coci pâinea până diseară, că te omor dacă n-ai făcut pâinea». Ardeam la țest, nu prea mă pricepeam. Îmi chemam mătușa și îi spuneam… «Hai că am ars țestul»”, spune una dintre bătrâne.
Pâinea, unsă cu pene albe de curcan
Și tanti Angela se numără printre bunicile satului care au devenit mâna dreaptă a angajaților din brutărie. Femeia cu mâini agere e renumită pentru gustul crocant pe care reușește să-l dea bucatelor cu maya. În timp ce ne vorbește, aburii care ies din coca proapătă inundă mica încăpere.
„Se pune oul aici pe pâine, să iasă maro, uite așa, să se coacă frumos. Acum băgăm la țest.
– Așa se face, cu pene?
– Da, cu pene, le luai de la un curcan, le spălai frumos, să fie albe, să nu fie altă culoare, să fie frumos”, spune tanti Angela. (NU RATA: L-AM GĂSIT PE ULTIMUL OPINCAR AL OLTENIEI)
„Plecau părinții la câmp și rămâneam acasă, frământam pâinica, o lăsam, se dospea și o băgam la țăst. Nu era ca acuma, cu cuptoare…” , spune una dintre bătrâne.
Cândva un aliment obișnuit, pâinea la țest a devenit o delicatesă
Tânărul din comuna Redea a venit cu ideea ca angajații săi să învețe de la bătrânele satului tehnica frământatului manual a pâinii, pe care să o coacă în cuptorul cu lemne.
„Ele vin, ne arată rețeta tradițională, o fac joi seara și ulterior părintele o sfințește și tot dumnealor o împart în sat”, spune Cătălin Iliescu, proprietarul brutăriei.
Pe cât de delicioasă, pe atât de rară, pâinea la țest a devenit o delicatesă greu de obținut în era vitezei, când comoditatea ne face să cumpărăm produsele din supermarket. (VEZI ȘI: POVESTEA FETIȚEI DE 2 ANI CARE A DEVENIT VEDETĂ PRINTRE PĂPUȘILE-GIGANT)
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.