EXCLUSIV. Adevărul a ieşit la iveală. Ce „lupte subterane” s-au purtat în războiul dintre boşii de la FRF

De: Cancan
Publicat: 29/01/2018 | 00:00

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au avut dificila sarcină de a stabili ”dozele” de vinovăţie ale fiecăruia dintre combatanţi. Au ajuns şi la un verdict, sub forma unei hotărâri definitive. Mircea Sandu a fost obligat să-i plătească lui Răzvan Burleanu 2.000 de lei daune morale, dar şi 1.100 de lei onorariul avocatului şi restul cheltuielilor judiciare.

(NU RATA, AICI: Imagini în premieră cu Gică Popescu! Căpitanul ”Generaţiei de aur” a ajuns de nerecunoscut după ce…)

Surpriza a venit odată cu obligarea lui Răzvan Burleanu la plata de daune morale către Mircea Sandu, în valoare de 1.000 de lei! La acestea se adaugă cheltuielile judiciare pe care le mai are de plată Burleanu către Sandu, de 600 de lei. Cert este că, dacă se apucă să tragă linie, se cam ajunge la remiză! Aceasta a fost însă partea vizibilă a conflictului din justiţie, dar, în realitate, până să ajungă la proces, între Burleanu şi Sandu a existat un adevărat ”război subteran”. Acesta s-a văzut abia acum, odată cu apariţia motivării deciziei Curţii de Apel Bucureşti. CANCAN.ro, site-ul numărul 1 din România, vă prezintă în exclusivitate, pasajele din motivare care arată dimensiunea conflictului!

”Faptul că reclamantul a fost ales Preşedinte al FRF, iar nu candidatul susţinut de către pârât, dar mai cu seamă dezvăluirea publică a Contractului de Rentă Viageră şi neaprobarea lui cu majoritate covârşitoare de către Adunarea Generală din data de 28.06.2014 şi peste toate acestea plângerea penală depusă de către FRF în cursul lunii iulie 2014 la P________ ÎCCJ- DNA, au iscat o adevărată aversiune a pârâtului împotriva noii conduceri a FRF. Pe fondul acestor tensiuni, pârâtul, în nenumărate rânduri, a făcut afirmaţii referitoare la noua conducere a FRF, la modul cum se desfăşoară activitatea ulterior plecării acestuia, continuând în cursul lunii octombrie 2014 cu afirmaţii tendenţioase cu privire la raporturile dintre conducerea FRF şi selecţionerul echipei Naţionale a României – V_____ P______ ( n.r. Victor Piţurcă).

La data de 17 octombrie 2014, pe fondul numeroaselor afirmaţii neadevărate făcute în presă de către pârât cu scopul vădit de a crea o imagine negativă şi deformată asupra realităţii, în cadrul conferinţei de presă ce a avut loc în cadrul FRF la care au participat selecţionerul V_____ P______ şi reclamantul, i-a răspuns pârâtului că, prin acţiunile sale nu face altceva decât să semene discordie şi otravă, că aruncă cu lături în ________________-a sfătuit să îşi vadă de drumurile sale la DNA.”

(…)

”Trebuie subliniat că pârâtul a cunoscut şi a urmărit ca afirmaţiile denigratoare să beneficieze de o mediatizare excesivă în  considerarea funcţiei publice deţinute în cadrul Federaţiei Române de Fotbal pentru o perioadă destul de îndelungată şi prin prisma relaţiilor pe care încă le are cu anumiţi jurnalişti şi organe de presă.”

(…)

”Afirmaţiile la limita suburbanului făcute de către pârât, în public şi cu scopul de a fi comunicate publicului larg, la adresa sa, i-au creat două tipuri de prejudicii, respectiv: prejudiciul ce constă în suferinţa ce i-a fost indusă prin chiar afirmaţiile respective, un prejudiciu intrinsec ce nu are nicio exprimare exterioară – suferinţa interioară [suferinţa morală), precum şi un prejudiciu ce a rezultat şi ceva rezulta în viitor din cauza acestei declaraţii, în plan exterior în raporturile sale cu persoanele cu care intră în contact, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional în calitate de Preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal.”

(…)

”Astfel, arată reclamantul, prejudiciul constă în vătămările de imagine, demnitate şi onoare aduse reclamantului ca urmare a declaraţiilor făcute în presă iar prejudiciul nu se impune a fi dovedit acesta, fiind o consecinţă directă şi nemijlocită a delictului civil săvârşit de către autor şi rezultă ex re din simpla săvârşire a faptei ilicite. Referitor Ia certitudinea prejudiciului, acesta s-a produs la data de 17 octombrie 2014, întinderea şi cuantumul urmând a fi cuantificate prin cererea de chemare în judecată,
instanţa de judecată fiind cea care va aprecia asupra valorii daunelor care se vor acorda. La cuantificarea daunelor morale va trebui să se ţină cont de mai multe elemente printre care şi de împrejurarea că cel prejudiciat este, aşa cum a arătat, persoană publică, ce reprezintă şi prezintă imaginea şi calităţile fotbalului românesc la nivel naţional şi internaţional, şi care se bucura până la momentul publicării articolului de o anumită reputaţie. Fapta ilicită a fost definită de literatura de specialitate ca fiind o condiţie a răspunderii civile, constând într-un act de conduită prin săvârşirea căruia se încalcă regulile de comportament în societate. Existenţa unei fapte ilicite rezultă din conţinutul declaraţiilor publice făcute de către pârât şi anexate acestei cereri şi constă în afirmarea în public şi cu intenţia directă de a fi transmise publicului larg cuvinte şi expresii false şi jignitoare în scopul vădit de a fi discreditat şi defăimat.
Din documentele anexate acestei cereri reiese cu certitudine că pârâtul, cu ştiinţă, a lansat afirmaţiile false şi jignitoare la adresa reclamantului în scopul denigrării persoanei publice. De altfel, este de notorietate în presa din România faptul că, de la data alegerii reclamantului în funcţia de Preşedinte al FRF, pârâtul nu a ratat nicio ocazie pentru a aduce jigniri şi afirmaţii tendenţioase în presa sportivă. În ceea ce priveşte celelalte două elemente – existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat, în raport de conţinutul afirmaţiilor pârâtului şi a documentaţiei anexate acestei cereri, se arată că deşi forma vinovăţiei ca element al delictului civil nu prezintă importanţă decât la cuantificarea sancţiunii civile, a cuantumului daunelor morale, în speţă, pârâtul a acţionat cu intenţie directă, concluzie desprinsă din următoarele: (7) a fost Preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal calitate în care a făcut nenumărate declaraţii de presă, ceea ce înseamnă că are reprezentarea libertăţii de exprimare şi cunoaşte foarte bine limitele acesteia; [ii] conţinutul termenilor utilizaţi în declaraţia de presă şi contextul în care s-a exprimat public; [iii] scopul vădit pentru care a făcut afirmaţiile – acela de a denigra, de a discredita şi de a insufla public faptul că reclamantul ar fi total nepotrivit pentru a deţine funcţia de Preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal. Este de observat că pârâtul nu expune doar simple opinii referitoare la activitatea reclamantului privind modul de conducere a Federaţiei Române de Fotbal ci, prin declaraţiile de presă făcute, îi atribuie cuvinte jignitoare, îi impută stări de sănătate nereale fără să aibă nicio o dovadă, încălcând în mod evident drepturile subiective civile ale acestuia reglementate de art. 72 alin. 2 din Codul civil. Textele de lege citate anterior stabilesc reguli de convieţuire socială pe care orice cetăţean este ţinut să le respecte, în caz contrar fiind pasibil de sancţiuni civile, deopotrivă reglementate. Astfel, din economia dispoziţiilor art. 72 alin. 2 analizate şi interpretate în strânsă legătură cu prevederile art. 252 din Codul civil, se va observa că sunt ocrotite valorile intrinseci fiinţei umane precum sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea etc. Afirmaţiile pârâtului S____ M_____, astfel cum au fost publicate aduc atingere acestor valori, mai cu seamă că, reclamantul deţine şi exercită o funcţie publică.

Conduita culpabilă şi neconformă cu normele legale şi regulile moralei, conduită de care a dat dovadă pârâtul în calitate de autor al afirmaţilor nereale şi defăimătoare care au avut un impact negativ asupra drepturilor esenţiale ale persoanei vizate de expunerile publice, urmează a fi sancţionată de către instanţa de judecată prin condamnarea la plata daunelor morale, daune a căror menir  este de a acoperi, pe cât posibil, prejudiciile suferite de persoana vătămată în drepturile sale legitime. Este evident că efectul imediat şi urmărit al afirmaţiilor pârâtului a fost producerea unui prejudiciu moral reclamantului, imaginea sa
fiind afectată prin prezentarea de informaţii false, constând inclusiv prin atribuirea unei stări concrete de natură medicală,  vând drept consecinţă atragerea oprobriului public.”

Istoria conflictului, pe scurt

Răzvan Burleanu l-a dat în judecată, pe Mircea Sandu, după ce acesta din urmă l-a numit „impostor“ şi „bolnav“ şi acuzându-l că a păgubit FRF cu 1,1 milioane de euro, bani pe care Piţurcă ar fi trebuit să-i plătească pentru a fi lăsat să plece. Burleanu s-a folosit în acest proces de un document prin care DNA închidea cazul contractului lui Piţurcă. Fostul şef al FRF ridicase problema legalităţii în privinţa actului adiţional pe care Burleanu l-a întocmit cu Piţurcă. DNA a concluzionat că Burleanu avea dreptul să semneze acel act. (VEZI ŞI: Mircea Sandu s-a săturat de Burleanu: „Ar fi bine să apară un fost jucător cu o echipă puternică în spate!”)

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro sau pe Whatsapp la 0741 CANCAN (226.226)

(N.D.)