Lovitură-bombă în dosarul „Gala Bute”! Elena Udrea, refugiat politic în Costa Rica
Însărcinată pentru prima dată, Elena Udrea a obținut statutul de azilant politic în Costa Rica. Avocatul Elenei Udrea a făcut anunțul în urmă cu puțin timp la ÎCCJ. Astăzi are loc un nou proces în care se judecă dosarul „Gala Bute”.
UPDATE 14:15 – Elena Udrea a recunoscut că are statut de refugiat politic în Costa Rica, aşa cum a susţinut avocatul său la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fostul ministru al turismului a dezvăluit că totul s-a petrecut luna steacută, subliniind că pe 21 martie a primit statului de refugiat pe un an.
„Da, am acest statut. Era simplu sa se verifice prin MAE. Legislatia din Costa Rica prevede ca acest statut se da in doi pasi. La momentul solicitarii, daca autoritarile considera ca exista un motiv, ti se da un carnet, urmand ca la sfarsitul anului sa ti se dea statut definitv. (…) Am fost audiata, am primit pe 21 martie statutul de refugiat pe un an. Am trimis si un memoriu, presupunand ca asa va face instanta din Romania. Eu nu am vrut sa invoc acest statut pentru ca aveam o multime de alte probe”, a declarat Elena Udrea la Antena 3.
Știrea inițială.
Faptul că a devenit refugiat politic în Costa Rica îi conferă mai multe avantaje Elenei Udrea, având în vedere că extrădarea, în cazul unei condamnări, va fi destul de greoaie.
În sala de judecată, avocatul Elenei Udrea a spus că „din 1989 nu a mai fost o asemenea situație în care un cetățean român să primească într-un stat parte statutul de refugiat politic. Acestă convenție se impune a fi analizată având în vedere aceasta a intrat în vigoare în 1954”, potrivit Antena 3.
Magistraţii judecă, vineri, ultimul termen al dosarului Gala Bute, în care fostul ministru al turismului e acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu. În primă instanţă, fosta blondă de la Cotroceni a fost condamnată la şase ani de închisoare şi la plata unor despăgubiri uriaşe, de aproape trei milioane de euro. Udrea aşteaptă sentinţa finală în Costa Rica, unde se află de câteva luni.
Avocatul Elenei Udrea a rupt tăcerea și a vorbit despre statutul de refugiat primit de fostul ministru în Costa Rica
„In acest moment, statutul apelant-inculpatei Udrea Elena Gabriela se impune a fi analizat in conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor.
Adoptată la 28 iulie 1951 de Conferinţa Naţiunilor Unite asupra statutului refugiaţilor şi apatrizilor si intrata în vigoare la 22 aprilie 1954 (conform dispoziţiilor art. 43), Conventia privind statutul refugiatilor ( ratificata de România la 4 iulie 1991 prin Legea nr. 46, publicată în „Monitorul Oficial al României“, partea I, nr. 148 din 17 iulie 1991) porneste de la urmatoarele principii fundamentale :
– principiul conform caruia fiinţele umane, fără deosebire, trebuie să se bucure de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale,
– principiul conform caruia statele semnatare se angajeaza să asigure refugiatilor exerciţiul cel mai larg posibil al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
– principiul conform caruia, in anumite situatii recunoscute de Conventie, rezolvarea corespunzătoare a problemelor capata o dimensiune şi caracter internaţional.
In plus, Conventia recunoaste ca persoanele refugiate primesc acest statut din cauza “unor temeri justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniilor sale politice” si care “se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are” şi care “din cauza acestor temeri nu doresc sa se reintoarca in tara de origine”
Conform art 12 din Conventie, “Statutul personal al unui refugiat va fi guvernat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa” (in cazul nostru de Costa Rica).
Conform art 16 din Conventie, “orice refugiat va avea, pe teritoriul statelor contractante, acces liber şi facil în faţa tribunalelor.”
Potrivit articolului 18 al Cartei Uniunii Europene, dreptul la azil conţine următoarele elemente, esentiale in cauza :
– protecţia refugiaţilor împotriva returnării, inclusiv nerespingerea la frontieră;
– accesul refugiaţilor pe teritorii în scopul includerii în procese echitabile şi efective de determinare a
statutului şi a nevoilor de protecţie internaţională;
– acordarea statutului de refugiat sau a statutului de protecţie subsidiară atunci când criteriile sunt
îndeplinite;
– asigurarea exercitării de către refugiaţi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Citește și: Carmen Harra e convinsă că Elena Udrea se mărită: „Sigur va avea nuntă şi botez”
Conform art 33 din Conventie, “Nici un stat contractant nu va expulza sau returna, în nici un fel, un refugiat peste frontierele teritoriilor unde viaţa sau libertatea sa ar fi ameninţate pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinii politice.”
Asadar, unul dintre cele mai importante drepturi de care se bucură refugiaţii se referă la nereturnarea acestora (non-refoulement). În doctrină, acest principiu este considerat de unii autori ca având valoarea unei norme cutumiare, constituind o obligaţie generală, opozabilă tuturor statelor, deci inclusiv şi celor care nu au semnat Convenţia din 1951.
Scopul principal al protecţiei refugiatului este aceea de a ajuta la găsirea unor soluţii durabile care să permită refugiaţilor să îşi reconstruiască vieţile cu demnitate şi pace. Există trei solutii privind statutul refugiatilor:
-integrare locală,
– reîntoarcere în ţara de origine odată ce motivele refugiului au încetat să existe, – – relocarea într-o ţară terţă, atunci când refugiatul nu mai poate rămâne în ţara care i-a acordat azil din diferite motive.
Costa Rica a dezvoltat unul dintre cele mai cuprinzătoare cadre juridice pentru refugiați. Costa Rica permite refugiaților unul dintre programele de integrare cele mai bine stabilite în regiune, care ofera refugiatilor exercitarea tuturor drepturilor inclusiv in plan judiciar.
Deşi se referă la mai multe drepturi fundamentale ale omului, azilul reprezintă un drept de sine stătător, acordat de un alt stat decât cel de provenienţă, persoanelor care îşi părăsesc ţara pentru a-şi asigura perspectiva continuării vieţii la adăpost de orice risc, în siguranţă şi securitate personală.”, a declarat Alexandru Chiciu pentru știripesurse.ro.